Trăim astăzi în imperiul ecranelor – televizor,
calculator, laptop, mobil – şi în republica cuvintelor.
Recent, la toate cutiile poştale de la blocuri sau case din municipiul
Rădăuţi au ajuns multe pagini cu tot felul de reclame privind mărfuri ieftine,
bune şi frumoase, iar şi mai recent „Nextgen îţi aduce cea mai bună
televiziune. Televiziune digitală
până la 130 de canale…” Urmările le vom constata, la dimensiuni reale, în anii
care vin. Iată că în ziua de 18 octombrie a.c. la Schopping City Suceava, Fundaţia Culturală a Bucovinei a organizat o manifestare de evaluare şi stimulare a „producţiei” instrumentului de bază al culturii – cartea. Pe această cale Fundaţia Culturală a reconfirmat adevărul spus de sociologul român Dimitrie Gusti potrivit căruia cultura este un proces, o devenire continuă, niciodată o stare definitivă. Participând la manifestarea intitulată „Premiile Fundaţiei Culturale a Bucovinei” am reflectat din nou la adevăruri ale vieţii culturale de astăzi, inclusiv din Bucovina istorică. Nicăieri procesul cultural nu reprezintă o prioritate, iar aprecierea şi stimularea acestei activităţi se fac tot mai rar şi mai modest, chiar şi în instituţiile care au obligaţii profesionale în acest domeniu. Sunt şi aleşi sau numiţi în cadrul autorităţilor administraţiilor publice locale care definesc procesul cultural cu vorbe care nu ne onorează a le spune sau scrie. De aici şi credinţa mea că iniţiativa acestei organizaţii nonguvernamentale, condusă de ec. Dumitru Cucu, dar şi stăruinţa unor oameni de cultură precum Nicolae Cârlan, Alis Niculică, Ion Beldeanu, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Dumitru Teodorescu, directorul ziarului „Crai nou”, înseamnă menţinerea unui anumit nivel al vieţii culturale din sfera producţiei şi citirii de carte.
Cel mai important lucru care merită nu numai atenţie, ci şi efort din partea şcolii, a părinţilor şi a bibliotecilor de orice fel este stimularea preocupării copiilor şi a tinerilor de a citi, adică revenirea pe pagina de carte. Sunt multe informaţii de interes pentru copii şi tineri pe internet, de la Herodot la păpădie – cum spunea cineva nu de mult – dar niciodată acesta nu va putea înlocui pagina de carte. De aceste adevăruri aş vrea să-i convingem pe părinţi şi, uneori, şi pe unii oameni ai şcolii – factorii decisivi în orientarea spre cititul cărţii de proză, poezie, ştiinţă şi istorie, folclor şi artă etc.
De aceea ne gândim ca în cadrul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina să înfiinţăm un Departament care să se ocupe de producţia de carte, de cititul cărţii şi de evaluarea şi stimularea acestor activităţi deplin formatoare. Acest departament va putea gestiona activităţile: organizarea culturală a „Zilei Bucovinei” de la 28 noiembrie, potrivit legii recent adoptate de Parlamentul României; prezentarea şi lansarea de carte sub titlul „Salonul de carte cu tematică din istoria şi cultura Bucovinei”; sprijinirea activităţii Secţiunilor I-V ale Cursurilor de vară din cadrul Universităţii Populare „Ion Nistor”; premiile Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, acordate odată la doi ani, pentru cartea tipărită de membrii Societăţii; colaborarea cu bibliotecile comunale, orăşeneşti şi municipale din toate localităţile în care funcţionează filiale ale Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Întreaga activitate a acestui Departament va fi integrată în activitatea Consiliului Director din care face parte.
Într-un asemenea proces cred că vor avea un rol mai activ, dar mai cu seamă de succes, presa, radioul şi televiziunile locale, ca şi organizaţiile neguvernamentale. Este imperios necesar astăzi să revenim la exprimarea interesului şi a preocupării oamenilor, cu deosebire a copiilor şi tinerilor, faţă de carte. Interesantă a fost, bunăoară, recenta activitate organizată de Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” sub forma unui dialog cultural emulativ. Şi tot interesante sunt manifestările iniţiate şi desfăşurate la bibliotecile „Tudor Flondor” Rădăuţi sau „Teodor Ştefanelli” Siret. Aceste activităţi, prin excelenţă culturale, aducătoare de valori pentru fiecare cititor mare sau mic, trebuie să capete un spaţiu adecvat de exprimare şi noi modalităţi de evaluare şi stimulare. „Nu cunosc altă libertate pentru oameni decât cultura” spunea Mihail Sadoveanu, iar Marin Preda ne-a lăsat sintagma: „Cultura este o formă de viaţă”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu