Ediţia a 24-a a cursurilor Universităţii Populare „Ion Nistor”

de , |02.10.2013|

Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), în parteneriat cu Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava, Primăria oraşului Siret, Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi şi Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc, a organizat în perioada 23-27 septembrie a 24-a ediţie a cursurilor Universităţii Populare „Ion Nistor”.
Manifestările au debutat luni, 23 septembrie, în Sala Bibliotecii Municipale „Tudor Flondor” Rădăuţi, cu secţiunea „Din istoria şi cultura Bucovinei istorice”. Profesorul universitar dr. Ştefan Purici, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, şi Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, au adresat mesaje de salut din partea instituţiilor în care exercită funcţii de reprezentare, în vreme ce profesorul Vasile I. Schipor, secretarul ştiinţific al Institutului „Bucovina” al Academiei Române, şi cercetătorul dr. Lucia Olaru Nenati, membru al Uniunii Scriitorilor din România, au conferenţiat pe teme de un real interes pentru cursanţii Universităţii Populare. Astfel, domnul Vasile I. Schipor a prezentat comunicarea „Monahismul luminat şi cultura pietăţii. Contribuţii ale unor monahi originari din Bucovina (sec. al XX-lea) – Claudie Derevlean”, iar doamna Lucia Olaru Nenati a scos la lumină câteva aspecte inedite din viaţa şi opera lui Mihai Eminescu.
Ziua de marţi, 24 septembrie, a fost dedicată secţiunii „Economie şi societate”, care a fost găzduită de Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”; activităţile au fost susţinute de cercetătorul dr. Doru Lucian Botezat de la Centru de Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, care a desfăşurat o amplă analiză a criteriului istoric de regionalizare a României din perspectiva oportunităţilor de cooperare transfrontalieră, de prof. dr. Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” al Academiei Române, cu o abordare a istoriei Bucovinei în chip holistic, şi de subsemnatul acestor rânduri care a conciliat conceptualizările asupra crizelor economice din societatea contemporană cu registrul noţional promovat cu un secol în urmă de binecunoscutul teoretician Rudolf Hilferding.
Miercuri, 25 septembrie, în Sala de şedinţe a Primăriei oraşului Siret şi-au dat întâlnire iubitorii de literatură; în faţa unui public tânăr şi foarte tânăr, profesorul Silvestru Pânzaru de la Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă” Siret, a omagiat personalitatea scriitorului Vasile Posteucă, profesorul Florin Creţu, preşedintele filialei Siret a SCLRB, a construit un portret al literatului Mihai Teliman la 150 de ani de la naştere, profesorul Iulian Halip a configurat câteva din reperele criticii ezoterice a lui Vasile Lovinescu, iar subsemnatul am prezentat comunicarea „Cosmoplis: romanul lui Don DeLillo şi filmul lui David Cronenberg – câteva teoretizări în contextul economiei global-integrate”.
Pe 26 septembrie, profesoara Carmen Andronachi, preşedintele SCLRB, şi colegii din catedra de limbă şi comunicare de la Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” au coordonat Concursul de creaţie literară „Septentrion” – concurs rezervat liceenilor. În cadrul celor trei probe – interpretare, creaţie originală şi parodie – s-a remarcat elevii Andreea Şerban, Andreea Bouariu, Miruna Pîslar, Andreia Robu, Victor Cobuz şi Andreea Câmpan.
Vineri, 27 septembrie, profesorul Gheorghe Dolinski, secretarul general al SCLRB, a organizat la Şcoala Gimnazială „Luca Arbure” simpozionul „Comuna Arbore pe meridianele turismului”; au susţinut comunicări preotul Constantin Bereholshi – Arbore („Valoarea universală a picturii de pe biserica Luca Arbure”), creatorul popular Nistor Maxim („Arborenii au trimis ţesături pe toate meridianele lumii”), învăţătoarea Liliana Ursan („Meşteşuguri arborene uitate”), folcloristul Vasile Pătrăucean („Despre Festivalul Floarea de salcâm”), profesorul Petru Bejinariu („150 de ani de la naşterea biologului şi omului politic Constantin N. Hurmuzachi”), precum şi amfitrionul reuniunii („Biserica lui Luca Arbure şi mărul de aur”). (CORVIN BEJINARIU)