marți, 29 octombrie 2013

Îndepărtarea de pagina de carte continuă...




de PETRU BEJINARIU, |29.10.2013|

Trăim astăzi în imperiul ecranelor – televizor, calculator, laptop, mobil – şi în republica cuvintelor.
Recent, la toate cutiile poştale de la blocuri sau case din municipiul Rădăuţi au ajuns multe pagini cu tot felul de reclame privind mărfuri ieftine, bune şi frumoase, iar şi mai recent „Nextgen îţi aduce cea mai bună televiziune. Televiziune digitală până la 130 de canale…” Urmările le vom constata, la dimensiuni reale, în anii care vin.
Iată că în ziua de 18 octombrie a.c. la Schopping City Suceava, Fundaţia Culturală a Bucovinei a organizat o manifestare de evaluare şi stimulare a „producţiei” instrumentului de bază al culturii – cartea. Pe această cale Fundaţia Culturală a reconfirmat adevărul spus de sociologul român Dimitrie Gusti potrivit căruia cultura este un proces, o devenire continuă, niciodată o stare definitivă. Participând la manifestarea intitulată „Premiile Fundaţiei Culturale a Bucovinei” am reflectat din nou la adevăruri ale vieţii culturale de astăzi, inclusiv din Bucovina istorică. Nicăieri procesul cultural nu reprezintă o prioritate, iar aprecierea şi stimularea acestei activităţi se fac tot mai rar şi mai modest, chiar şi în instituţiile care au obligaţii profesionale în acest domeniu. Sunt şi aleşi sau numiţi în cadrul autorităţilor administraţiilor publice locale care definesc procesul cultural cu vorbe care nu ne onorează a le spune sau scrie. De aici şi credinţa mea că iniţiativa acestei organizaţii nonguvernamentale, condusă de ec. Dumitru Cucu, dar şi stăruinţa unor oameni de cultură precum Nicolae Cârlan, Alis Niculică, Ion Beldeanu, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Dumitru Teodorescu, directorul ziarului „Crai nou”, înseamnă menţinerea unui anumit nivel al vieţii culturale din sfera producţiei şi citirii de carte.
Cel mai important lucru care merită nu numai atenţie, ci şi efort din partea şcolii, a părinţilor şi a bibliotecilor de orice fel este stimularea preocupării copiilor şi a tinerilor de a citi, adică revenirea pe pagina de carte. Sunt multe informaţii de interes pentru copii şi tineri pe internet, de la Herodot la păpădie – cum spunea cineva nu de mult – dar niciodată acesta nu va putea înlocui pagina de carte. De aceste adevăruri aş vrea să-i convingem pe părinţi şi, uneori, şi pe unii oameni ai şcolii – factorii decisivi în orientarea spre cititul cărţii de proză, poezie, ştiinţă şi istorie, folclor şi artă etc.
De aceea ne gândim ca în cadrul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina să înfiinţăm un Departament care să se ocupe de producţia de carte, de cititul cărţii şi de evaluarea şi stimularea acestor activităţi deplin formatoare. Acest departament va putea gestiona activităţile: organizarea culturală a „Zilei Bucovinei” de la 28 noiembrie, potrivit legii recent adoptate de Parlamentul României; prezentarea şi lansarea de carte sub titlul „Salonul de carte cu tematică din istoria şi cultura Bucovinei”; sprijinirea activităţii Secţiunilor I-V ale Cursurilor de vară din cadrul Universităţii Populare „Ion Nistor”; premiile Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, acordate odată la doi ani, pentru cartea tipărită de membrii Societăţii; colaborarea cu bibliotecile comunale, orăşeneşti şi municipale din toate localităţile în care funcţionează filiale ale Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Întreaga activitate a acestui Departament va fi integrată în activitatea Consiliului Director din care face parte.
Într-un asemenea proces cred că vor avea un rol mai activ, dar mai cu seamă de succes, presa, radioul şi televiziunile locale, ca şi organizaţiile neguvernamentale. Este imperios necesar astăzi să revenim la exprimarea interesului şi a preocupării oamenilor, cu deosebire a copiilor şi tinerilor, faţă de carte. Interesantă a fost, bunăoară, recenta activitate organizată de Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” sub forma unui dialog cultural emulativ. Şi tot interesante sunt manifestările iniţiate şi desfăşurate la bibliotecile „Tudor Flondor” Rădăuţi sau „Teodor Ştefanelli” Siret. Aceste activităţi, prin excelenţă culturale, aducătoare de valori pentru fiecare cititor mare sau mic, trebuie să capete un spaţiu adecvat de exprimare şi noi modalităţi de evaluare şi stimulare. „Nu cunosc altă libertate pentru oameni decât cultura” spunea Mihail Sadoveanu, iar Marin Preda ne-a lăsat sintagma: „Cultura este o formă de viaţă”

joi, 24 octombrie 2013

„Singurătate”



de PETRU BEJINARIU, |23.10.2013|

La Editura PIM din Iaşi, în august 2013, scriitorul Ion N. Oprea a publicat o nouă lucrare intitulată „Singurătate”. Sub titlul „În loc de prefaţă la carte”, Ana Dumitrescu, Ion N. Oprea şi Constantin Huşanu au consemnat ample şi interesante reflecţii istorico-filosofice.
În primele pagini sunt prezentate textele scrise de ing. Mihai Caba, Dumitru Constantin Dulcan, Ion Dichiseanu şi academician Dan Berindei.
Redăm în paginile ziarului „Crai nou” aceste note de lector deoarece în acest volum şi-au exprimat păreri despre „universul regăsirii de sine”, singurătatea, şi oameni de şcoală şi cultură din judeţul Suceava: Luca Bejinariu (Rădăuţi), Ion Popescu-Sireteanu şi Silvestru Pânzariu (Siret), Victor Cozariuc (Dărmăneşti), Mihai Bejinariu, Ioan Grămadă şi Dumitru Cioltan (Câmpulung Moldovenesc), George Timu (Vatra Dornei) şi subsemnatul.
La început, mă opresc la câteva reflecţii de profunzime ale omului de ştiinţă Dan Berindei, care ne spune: „S-a răsturnat cu timpul ierarhia valorilor…, singurul care contează este omul cu bani”, „Munca făcută din pasiune e moştenirea mea cea mai importantă… Munca mă ajută să fiu”, „Dar şi mai trist e că românii şi-au pierdut în ultimul secol dorinţa de a mai face ceva pentru ţară”… „Dintre studenţii plecaţi, nu ştiu dacă vreunul s-ar mai întoarce. Visul şi a celor din ţară e să plece”…
În această carte, un autentic tratat de sociologie, singurătatea a fost definită în multe feluri şi tratată ca o realitate complexă. Singurătatea este o stare sufletească provocată, trăită şi exprimată foarte diferit de fiecare persoană/personalitate. Iar dacă oamenii, de oriunde din lumea asta, nu sunt identici, înseamnă că şi starea de singurătate a fiecăruia nu poate fi aceeaşi. Şi-au exprimat păreri, convingeri şi experienţe mai mulţi autori, în total 45, între care şi multe nume cunoscute: Maria Ploaie, general Gheorghe Creţu, Marius Tucă, Mihai Bejinariu, Iulia Gabriela Şerban, Mioara Niculescu, Adriana Andreiaş Micu, Elena Leonte, Vasile Fetescu, dr. Aurel Constantin Panfil, Jane Margareta Tudor Şerban ş.a. „Singurătatea nu este doar o stare – spune scriitorul Vasile Fetescu – este mai mult o trăire sufletească”.
Diversitatea formelor de singurătate şi singuralitate este prezentată de Iulia Gabriela Şerban, sub titlul „Singurătate şi singuralitate”, referindu-se la militarul pe front, medicul de gardă, bolnavul în spital, conducătorul de tren, ciobanul sau pădurarul, alpinistul, bătrânul din azil sau cămin ş.a.m.d. Prof. M. Bejinariu vorbeşte de o formă recentă şi extinsă a singurătăţii, în cazul părinţilor sau a copiilor plecaţi de-acasă „pentru un loc de muncă departe de ţară”… Absenţă cu urmări diverse, unele grave pentru starea de sănătate sau de conduită a celor în cauză. Avem în vedere aici celula de bază a societăţii, familia. Cu autentică valoare practică sunt constatările lui Ioan Grămadă pe care le adună sub titlul „Gustul amar al singurătăţii” şi care pot servi drept sfat, îndemn sau chiar învăţătură. Autorul ne spune că „numai în judeţul Suceava trăiesc 10.200 de copii singuri, mereu cu dorul nemărginit de a-i vedea pe părinţi venind acasă, măcar de Sărbători”. Sunt deosebite explicaţiile lui Marian Malciu în textul intitulat „Singurătatea: fenomen social?” care mă conduc la îngrijorare, mai întâi prin proporţiile stării respective. Odată cu definirea stării de singurătate, Marian Malciu ne prezintă cauzele unei asemenea stări între care… „pierderea fiinţei dragi”, divorţurile, care au devenit „un fenomen social şi se manifestă, la o anumită clasă socială, respectiv cea îmbogăţită peste noapte…”, lipsa comunicării în familie sau comunitate etc.
Cu adevărat important este faptul că lucrarea, pe lângă tratarea acestei realităţi lăuntrice, oferă cititorilor şi sfaturi, îndemnuri şi soluţii pentru starea de singurătate, ceea ce mă determină să fac invitaţia la lectură fie şi numai pentru cei acum interesaţi de această stare specială. În carte sunt cuprinse multe cugetări utile şi deosebit de frumoase semnate de Nicolae Iorga şi Grigore Constantin Moisil, dintre care am reţinut: „La sfârşitul fiecărei zile socoteşte nu ceea ce alţii au făcut faţă de tine, ci ceea ce tu ai făcut faţă de alţii” (Nicolae Iorga); „Dacă vrei să fii iubit, iubeşte!” (Seneca) şi „Scaunele prezidenţiale sunt periculoase, au un microb care urcă la cap” (Grigore Constantin Moisil).
O mare bogăţie şi o mare diversitate de idei sunt minuţios adunate în această lucrare care poate folosi întru diminuarea sau chiar spre a înlocui singurătatea unor oameni cu stări de normalitate, optimism şi confort sufletesc.

miercuri, 23 octombrie 2013

Un nou regal de limbă română






                                                                                                   22 octombrie 2013

Sunt ani buni de când particip, în calitate de invitat sau de colaborator al profesorilor și elevilor de la Școla Gimnazială ”Mihai Eminescu” din Rădăuți ,la realizarea unor activități culturale.
          Și de data aceasta organizatorii m-au surprins foarte plăcut cu tema propusă pentru această dezbatere. De fapt era vorba și de deschiderea activității cercului de lectură ”Temerarii în universul copilăriei” cu tema ”Frumosul din noi și din jurul nostru”. Sincer să fiu, am considerat că este o temă deosebită, dar despre care, după unii, nu este ce discuta. Dar acești copii minunați m-au uimit și mi-au dovedit că sunt preocupați și de această problemă, ceea ce mă face să sper că ”România are viitorul asigurat!”.
          Activitatea a fost un jubileu. Se împlinesc 5 ani de când, sub conducerea unui  inimos colectiv de cadre didactice, generații de copii s-au reunit pentru a face ca viața lor să fie mai frumoasă și mai interesantă.
          Spectatorii au fost surprinși chiar de la intrare de aranjamentul din sala de clasă. Pe jos era un covor de frunze multicolore, pe pereți  erau agățate crenguțe cu frunze, iar pe tavan tronau niște nori mari din care așteptai să curgă stropi de ploaie sau să se cearnă fulgi de zăpadă.
          Trei fetițe, care din care mai frunoasă și mai fâșneață, au prezentat programul: Maria Boghean, Eliza Sandu   și Teofana Vatamaniuc                                                           și ele fiind îmbrăcate în costume diafane, multicolore, în ton cu anotimpul toamna, care ne-au introdus în atmosfera activității. Și, ce este iarăși important, este faptul că sala de activități era tixită de elevi, cadre didactice, și părinți, dar și invitați din afara școlii, așa cum se obișnuiește aici. Cu toate acestea în sală era liniște totală și-așa a fost pe parcursul întregii activități. Din când în când, atunci când un elev își termina prezentarea, elevii izbucneau în aplauze. Toate urechile erau ciulite la ce se spunea, iar ochii căutau o altă imagine proiectată pe peretele clasei.
          Un lucru trebuie specificat de la bun început: profesorii au propus tema activității, elevii au acceptat-o și tot scenariul activității a fost conceput de copii, care și-au împărțit și sarcinile.Și se frumnos a ieșit totul! Dar în activitatea de zi cu zi acești copii superbi, plini de fantezie și de talent au și îndrumători de nădejde, cum sunt profesoarele Maria Popescu, Vera Huc, Mihaela Fîșcu, Gabriela Sascău și Marcela Pop pe care, nu știu din care motive, le întâlnesc la toate activitățile.
          Am fost impresionat , și nu nu mai eu,  de ce-a spus Teofana la începutul activității: ”Fiecare dintre noi a primit câte o lumînare în mână la intrarea în gimnaziu și, de atunci, ne străduim s-o ferim de vântul sorții, pentru


ca toți din jur, colegii noștri, s-o vadă și să ne urmeze.” Superbe cuvinte și ce tâlc adânc au!”
          În fața spectatorilor au evoluat  Iulia Sascău, Alexandra Sbiera,Alexandra Ciotău, Denisa Nechifor, Marici Mihail, Bianca Hîj, Alexandra Cazarciuc, Maria Laurus și Iulia Caciur, care au prezentat foarte frumoase  și interesante eseuri, prin care au căutat să demonstreze celor prezenți că frumosul este în fiecare din noi, dar și în jurul nostru, nouă rămânându-ne să-l descoperim. Descoperindu-l, vom fi mai buni, mai interesanți, mai folositori și mai bine pregătiți..
                   Georgiana, Alexandra, Denisa și cealaltă Alexandră au prezentat o foarte interesantă invitație la lectură sub genericul : ”Citește și dă mai departe”. Iar doamna profesoară Sextilia Crăciun a anunțat, în numele elevilor din clasele a V-a B, a VII-a B și a VIII-a C declanșarea campaniei ”Pro lectura”, invitându-i pe toți să citească mai multe cărți,  pe care, după terminarea lecturii, să le transmită colegilor spre a se delecta și ei. Foarte interesant a fost și ”Manifestul jucăuș pentru lectură ” și ”Drepturile cititorului” , care au fost prezentate asistenței.
          Câțiva elevi din clasa a VI-a A au prezentat o foarte interesantă scenetă, compusă de eleva Alexandra Ciotău, arătându-ne laturile frumoase și ale obiectului matematica, chiar atunci când se confruntă cu limba română. Joc de scenă excelent, de adevărați actori și un text savuros, mult gustat de public.
          Domnul Constatin Georgescu, poet,invitat la activitate,  a citit câteva din poeziile sale apărute în recentul volum publicat ”Ochiul de rezervă”, invitându-i pe copiii talentați să vină la acțiunea prin care se va înființa cenaclul municipiului Rădăuți.
          Consider că nu deznodământul ci un punct culminnant al fost atunci când un grup de elevi a apărut în sală pe melodia ”Octombrie”, care purtau ramuri cu frunze în toate culorile toamnei. Melodia a fost imediat însușită de toți elevii din sală.
          Lectura expresivă a eseurilor, frumusețe textelor, bogăția figurilor de stil utilizate de copii în eseuri mi-au întărit convingerea  că acești copii sunt foarte bine pregătiți de-acești profesori minunați. Un sincer BRAVO ! tuturor.

                                                     Text- prof. Gh.Dolinski
                                                      Foto- Vasile Pătrăucean

Ediţia a 24-a a cursurilor Universităţii Populare „Ion Nistor”



de , |02.10.2013|
Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), în parteneriat cu Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava, Primăria oraşului Siret, Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi şi Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc, a organizat în perioada 23-27 septembrie a 24-a ediţie a cursurilor Universităţii Populare „Ion Nistor”.
Manifestările au debutat luni, 23 septembrie, în Sala Bibliotecii Municipale „Tudor Flondor” Rădăuţi, cu secţiunea „Din istoria şi cultura Bucovinei istorice”. Profesorul universitar dr. Ştefan Purici, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, şi Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, au adresat mesaje de salut din partea instituţiilor în care exercită funcţii de reprezentare, în vreme ce profesorul Vasile I. Schipor, secretarul ştiinţific al Institutului „Bucovina” al Academiei Române, şi cercetătorul dr. Lucia Olaru Nenati, membru al Uniunii Scriitorilor din România, au conferenţiat pe teme de un real interes pentru cursanţii Universităţii Populare. Astfel, domnul Vasile I. Schipor a prezentat comunicarea „Monahismul luminat şi cultura pietăţii. Contribuţii ale unor monahi originari din Bucovina (sec. al XX-lea) – Claudie Derevlean”, iar doamna Lucia Olaru Nenati a scos la lumină câteva aspecte inedite din viaţa şi opera lui Mihai Eminescu.
Ziua de marţi, 24 septembrie, a fost dedicată secţiunii „Economie şi societate”, care a fost găzduită de Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”; activităţile au fost susţinute de cercetătorul dr. Doru Lucian Botezat de la Centru de Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, care a desfăşurat o amplă analiză a criteriului istoric de regionalizare a României din perspectiva oportunităţilor de cooperare transfrontalieră, de prof. dr. Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” al Academiei Române, cu o abordare a istoriei Bucovinei în chip holistic, şi de subsemnatul acestor rânduri care a conciliat conceptualizările asupra crizelor economice din societatea contemporană cu registrul noţional promovat cu un secol în urmă de binecunoscutul teoretician Rudolf Hilferding.
Miercuri, 25 septembrie, în Sala de şedinţe a Primăriei oraşului Siret şi-au dat întâlnire iubitorii de literatură; în faţa unui public tânăr şi foarte tânăr, profesorul Silvestru Pânzaru de la Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă” Siret, a omagiat personalitatea scriitorului Vasile Posteucă, profesorul Florin Creţu, preşedintele filialei Siret a SCLRB, a construit un portret al literatului Mihai Teliman la 150 de ani de la naştere, profesorul Iulian Halip a configurat câteva din reperele criticii ezoterice a lui Vasile Lovinescu, iar subsemnatul am prezentat comunicarea „Cosmoplis: romanul lui Don DeLillo şi filmul lui David Cronenberg – câteva teoretizări în contextul economiei global-integrate”.
Pe 26 septembrie, profesoara Carmen Andronachi, preşedintele SCLRB, şi colegii din catedra de limbă şi comunicare de la Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” au coordonat Concursul de creaţie literară „Septentrion” – concurs rezervat liceenilor. În cadrul celor trei probe – interpretare, creaţie originală şi parodie – s-a remarcat elevii Andreea Şerban, Andreea Bouariu, Miruna Pîslar, Andreia Robu, Victor Cobuz şi Andreea Câmpan.
Vineri, 27 septembrie, profesorul Gheorghe Dolinski, secretarul general al SCLRB, a organizat la Şcoala Gimnazială „Luca Arbure” simpozionul „Comuna Arbore pe meridianele turismului”; au susţinut comunicări preotul Constantin Bereholshi – Arbore („Valoarea universală a picturii de pe biserica Luca Arbure”), creatorul popular Nistor Maxim („Arborenii au trimis ţesături pe toate meridianele lumii”), învăţătoarea Liliana Ursan („Meşteşuguri arborene uitate”), folcloristul Vasile Pătrăucean („Despre Festivalul Floarea de salcâm”), profesorul Petru Bejinariu („150 de ani de la naşterea biologului şi omului politic Constantin N. Hurmuzachi”), precum şi amfitrionul reuniunii („Biserica lui Luca Arbure şi mărul de aur”). (CORVIN BEJINARIU)

Dialoguri la distanță , și nu numai



                                                                                                       6 august 2013
                                          
Din practica activității la catedră și din  acțiunile organizate în afară de clasă am observat vă elevii agreează toate acțiunile organizate în colaborare cu colegi din alte unități școlare din apropiere și chiar cu cei din alte juderțr.cmai de aceea m-am bucurat vând am aflat că elevii de la Școala Gimnazială Vatra Moldoviței au realizat un  proiect cultural- educativ în colaborare cu cei ai Școlii Gimnaziale nr.3 dfin comuna Liești, județul Galați.
Demn de semnalat este faptul că, în urma desfășurării activităților
propuse prin acest proiect, s-a reușit și realizarea și tipărirea unei reviste superbe, atât grafic cât și în conținut, cu titlul semnificativ de ”Daloguri”.
Colectivele de redacție ale celor două unități școlare au fost coordonate de profesoarele Mihaela Bulai ( Liești, Galați) și Tudorița Huțuleac (Vatra Moldoviței , Suceava).  Cele două colective redacționale au fost formate, în exclusivitate, de elevi de la cele două unități școlare, dar au beneficiat și de colaborarea câtorva cadre didactice.
Revista se deschide cu un ”Argument ” foarte solid, prezentându-se,succinct, prin ce se motivează necesitatea realizării revistei, prin care se continuă un proiect cultural- educativ început acum 10 ani în urmă, prin el urmărindu-se apropierea a două zone geografice: cea a Dunării și a Bucovinei.
Doi elevi au realizat foarte interesante prezentări ale celor două localități. Cititorul află astfel lucruri deosebite despre istoria,viața social, relieful și ocupațiile oamenilor. Foarte interesantă este prezentarea și istoricul mănăstirii Moldovița.
Dialogul purtat de elevi cu inginerul Virgil Saghin, primar,  directorul Ilie Sauciuc din comuna Vatra Moldoviței și  directoarea Alina- Carmen Boț Boț din Liești aduc noi date despre cele două localități, în general, și despre cultura și învățământul lor, în special.
Am remarcat toate întrebările care au fost puse celor trei personalități. Foarte interesante și pertinente, precum și  bogăția informațiilor prezentate cititorilor. Elevii au dat dovadă de adevărați reporteri.   La fel de interesantă este și rubrica ”Dialog cu performanța”, unde elevele Mădălina Moț și Diana Petică răspund  întrebărilor puse de Georgiana Stuparu despre modul în care acestea  au obținut performanțe școlare     foarte bune. E drept, nu ni s-au dezvăluit mari secrete, ci modul în care pot fi însușite cunoștințe temeinice printr-o muncă asiduă și permanentă.
În rubrica ”Dialoguri literare” și-au făcut loc creațiile mai multor copii din cele două localități: Mădălina Ivesciuc, Mircea- Constantin Cotlarciuc, Luminița Ineci, Irina-Mădălina Niga, Evelina Sauciuc, Nicolae- Ionuț Lazăr (Vatra Moldfoviței);Iuliana-Maria Balahura,Georgiana Stuparu, Andra Neagu, Andreea Lefter, Daniela Buturugă, Diana Petică, George Borsan,Geanina Lupoaiei,Nicoleta- Alexanda Lupoaie (Liești).
Urmează o pagină întreagă unde, pe două colonae, sunt menționați elevii școlii din Moldovița care-au obținut premii la diferite concursuri pe obiecte de învățământ.
Foarte interesantă este și rubrica ”Cercetaș, gata oricând! ” din cuprinsul căreia cititorul poate afla câteva lucruri despre această organizație pentru copii și tineret, în general, dar și activități desfășurate în cele două școli pe această temă, în special.
           Și, dacă revista se cheamă ”Dialoguri”, copiii au găsit de cuviință că și profesorii, părinții și colegii trebuie să răspundă unor întrebări, să-și spună părerea în legătură cu școala și cu problemele ei. Și-așa 32 de profesori, 72 de părinți și 205 de elevi au răspuns întrebărilor puse prin cele două chestionare. Realizatorii lor au clasificat răspunsurile și-au prezentat o sinteză a  acestora. Las cititorii să descopere ce răspunsuri foarte interesante au dat cei intervievați, ceea ce denotă și  răspunderea cu care au fost întocmite chestionarele și seriozitatea cu care s-au colectat datele, în timpul discuțiilor purtate cu subiecții.
O mențiune specială și pentru elevele Tudorița Huțuleac ( Vatra Moldoviței) și Mirela Voicu (Liești), care-au asigurat fotografii superbe pentru ilustrarea  revistei. Fotografiile sunt realizate în cele patru anotimpuri ale anului. Studiind cu atenție aceste fotografii veți constata, chiar dacă nu sunteți specialiști, că sunt realizate de adevărați profesioniști. După părea mea ,aceste fotografii și-ar găsi locul și într-o expoziție de profesioniști.
Alături de fotografii, pe foarte multe pagini sunt reproduce desene executate de elevi de la cele două școli, probabil de la grădiniță și până în clasa a VIII-a. Toate desenele sunt executate în culori vii, artistice și care-și găsesc un loc firesc în paginile revistei.
Foarte, foarte interesante sunt interviurile  care-au fost relizate cu elevi din ambele școli, mai ales din cei care au diferite probleme în familie: o fetiță orfană, un elev chiulangiu, părinți care nu se interesează de situația școală și comportamentul copiilor lor în școală și în afara ei. Intrebări decente, grijă deosebită față de formularea lor... Alte felicitări!
Am citit și câteva dialoguri ( bineînțeles cu traducător) în limbi…moderne: cei din Moldovița în limbile franceză și engleză, cei din Liești în limba engleză, subiectele fiind luate din viața lor de elev.
                        Un dialog ”spumos”, câteva ghicitori literare culese de elevii Valentina Milașc (Moldovița), Giulia Tăbăcar, Valentina Dănăilă, Daniela Buturugă și Petru Frătița(Liești) anunță că revista… se apropie de sfârșit.  Dar mai vine o nouă rubrică în care cele două colective de redacție mulțumesc celor care-au sprijinit apariția revistei: Virgil Saghin ,primar ot Moldovița; ing. Costel Buia, ing. Valentin Hahua, Marcel Scarlat, Florin Muscă, Petrică Frătița și firmele SC ”Floarea  salcâmului” SRL și SC Alex SRL. Frumos gest ! Iar Georgiana Stuparu ne prezintă o emoționantă  scrisoare prin care-și cheamă colegii să scrie la revistă, să-și prezinte gândurile, năzuințele și, din când în când, să pună câte o scrisoare în cutia poștală a revistei.
                        Pentru coperta revistei eleva Niga Iulinsa de la Moldovița a realizat un desen foarte sugestiv, cu temativă biblică, iar pe coperta a patra sunt prezentate principalele edificii de învățământ și de cultură din cele două localități,  fotografii care vor fi  reluate și pe numărul următor al revistei.
                        O realizare grafică deosebită, rubrici foarte interesante, grijă deosebită pentru redactarea articolelor, fotografii și desene de excepție, foaie de hârtie de cea mai bună calitate,un tipar foarte îngrijit, toate acestea asigurând un succes deosebit revistei. Nici nu se putea altfel , pentru că, din câte le cunoaștem pe doamnele profesoare Mihaela Bulai (Liești) , Huțuleac Tudorița și Cristina Bîndiu (Moldovița) nici nu se putea ca această revistă să n-apară cu asemenea calități, care sunt foarte apreciate de orice cititor
                        Pentru toate cele arătate mai sus, și nu numai, recomandăm cu căldură aceasetă revistă tuturor iubitorilor de lectură care, din această revistă, vor afla lucruri deosebite.
                                                                         A consemnat cu mare satisfacție și respect,
                                                                                        Prof. Gh.Dolinski
 

marți, 22 octombrie 2013

Cetățeanul, intelectualul, scriitorul…



                                                                                                              10 octombrie 2013 

La data de 16 aprilie 1933 a venit în această lume , în comuna Arbore,Stelian Gruia Iațentiuc, cel care va deveni, peste ani, profesor universitar, poet, romancier și traducător.
            După o viață tumultoasă, dar plină de realizări pe toate planurile, s-a suit la Ceruri în data de 16 octombrie 1996, lăsând un gol imens în sufletele prietenilor săi, a familiei, dar și  în viața intelectuală, universitară, culturală și socială a țării noastre.
            Cum SCLRB obișnuiește să-și cinstească, ori de câte ori are prilejul, personalitățile, am sugerat conducerii CARP ”Speranța ” din Rădăuți să organizăm împreună o manifestare literară închinată lui Stelian Gruia. Noi am venit cu specialiștii ,care să vorbească, iar CARP a mobilizat membrii săi, și nu numai.
            Doamna președinte Ana Marcu, în prezența unui mare număr de cetățeni,a deschis manifestarea prezentând publicului de ce-am considerat necesar să comemorăm această personalitate, dând apoi cuvântul pentru a fi prezentate comunivcările.
            Am prezentat aspecte din viața și activitatea literară a lui Stelian Gruia, oprindu-mă asupra poetului. După prezentarea tematicii poeziei sale, am citit din volumul ”Baladele Arborei” două balade: ”Balada cu alb-negru” și ”Balada lui Toader Hrib”. Am continuat cu prezentarea câtorva întâmplări cu Stelian Gruia și Grigore Vieru din vara anului 1993: vizita  lui Vieru, însoțit de Stalian Gruia, la Arbore, când Vieru era în convalescență, întâlnirea cu elevii la școală, cu sătenii și popasul la stâna lui Dragoș Bivolar, vizitarea lui Stelian Gruia de către o echipă a TVR Iași pentru a face un reportaj cu el ș.a.
            Domnul profesor Vichentie Nicvolaiciuc a insistat asupra activității literare a lui Stelian Gruia, activitatea lui universitară, prezentând toate volumele care i-au fost  tipărite, inclusiv cele postume. A relatat câteva întâmplări în care a fost în preajma lui Stelian Gruia și a dialogat cu el, precum și vizita lui la Arbore, cu mai mulți intelectuali din zonă, atunci când s-a acordat bilbliotecii din Arbore numele de ”Stelian Gruia”. A încântat auditoriul citind câteva pasaje, pe care le-a ales din cărțile lui Stelian Gruia, scrise atât în limba română, cât și în cea ucraineană.
            Foarte emoționantă a fost și intervenția domnului Ghiță Aga, învățător din Dornești, care a vorbit despre volumul ”Un poet pe Golgota Basarabiei”, volum care îl are ca personaj principal pe Grigore Vieru, prietenul cel mai iubit al lui Stelian Gruia. Ne-a încântat și cu câteva pasaje din acest roman, recomandându-l tuturor să-l citească, deoarece el l-a recitit de câteva ori și parcă nu s-a săturat, de fiecare dată descoperind ceva interesant  ce n-a observat la lectura anterioară.
            Doamna Oltea Lungoci, poetă foarte sensibilă, a recitat poezia ”Toamna” o creație excepțională, în care poeta surprinde aspectele frumoase ale toamnei, dar , iertată fiindu-mi părerea, parcă este străbătută de prea multă melancolie. E, drept, toamna predispune la așa ceva, dar parcă aici este prea mult. În rest, ideal, ca și realizarea, sunt excepționale !
            Domnul Adrian Maurer, cu talentu-I recunoscut de toată lumea și apreciat, a citit trei din poeziile doamnei Lungoci, publicate în  recentul număr al revistei ”Obcina literară : ”Icoană”, ”Primește-mă alături” și ”Steaua polară”. Într-adevăr, superbe poezii, atât prin ideile abordate, cât și prin modul de realizare!
            Domnul Adrian Șindilariu din Dornesti, recent cooptat în grupul nostru, a încântat, la rândul lui, cu câteva din realizările sale poetice: ” La noi și pietrele vorbesc”, ”Rugăciune pentru Bucovina”, ”Sub flamuri tricolore” și”Baladă pentru Bucovina”. Dar ne-a demonstart că este și un foarte bun recitator, nu numai poet. I-am smuls promisiunea că va reveni cu recitaluri de poezie, mai ales că, în prelungirea activității nostre, la un pahar de vorbă…prelungită, a citit câteva poezii  despre femei și închinate femeii.
            Următoarea activitate va fi închinată Unirii Bucovinei cu Patria- Mumă.

                                                                Text prof. Gh.Dolinski
                                                                 Foto Vasile Pătrăucean

sâmbătă, 19 octombrie 2013

Muzica iernii



                                                                                                              10 august 2013
  
Iată că timpul a trecut pe nesimțite și domnul Decebal- Alexandru Seul din Izvoarele Suceavei   a ajuns deja la cartea a unsprezecea.Îi place să spună, și eu îl înțeleg pe deplin că ” ținutul meu este de la  cumpăna apelor Sucevei și Moldovei, care țâșnesc la lumina zilei din același masiv, însă pornesc în lume în direcții diferite”.
            Am considerat, la prima vedere, că este o ciudățenie ca în plină vară toridă autorul să scoată de sub tipar o carte cu titlul ”Muzica iernii”. Dar, după câte-l cunosc din cărțile sale și, mai ales, din paginile ziarelor în care și-a publicat prozele, are dreptate. Cred că s-a gândit să mai atenueze puțin canicula pentru cei care vor deschide cartea pentru a-I cunoaște conținutul, dar și la unele evnimente care i-au marcat viațsa. Și-apoi , trăitor în mijlocul munților, câte simfonii nu ascultă pe parcursul unei ierni!
            Articolele au gost publicate în  ”Crai nou ”, ”Pro Seculum”, ”Curierul ucrainean”, ”Bucovina literară”,”Plumb ”-Bacău și revista școlii din comună.Numai din simpla enumerare a acestor publicații, cititorul își dă seama de răspândirea ideilor sale pe un vast teritoriu. Și a avut ce scrie ! Dar nu este vorba numai despre o selecție a celor publicate și veți vedea de ce.
            Autorul își împarte cartea în patru capitole: ”Crîmpeie din povestea meleagului de la cumpăna apelor”, ”Darul mării”, ”Proze ” și ”Recenzii”. Fiecare din aceste capitole își are farmecul lui.  Nu știu de ce, dar  am simțit că a acordat mai mare atenție primului capitol, bănuiesc pentru faptul că povestirile respective n-au fost publicate nicăieri până acum.
            Așa cum am precizat la început, autorul este  pur și simplu fermecat de satul său natal, de împrejurimile lui, de oamenii care-l populează și de tradițiile lor la care țin cu sfințenie. Aș putea spune cvă fiecare proză este un imn închinat unui om, unei colectivități sau unui obicei. Iar de descrierea frumuseților naturii nu mai spun nimic. În plus, este preocupat și de soarta unor personalități românești, cum ar fi Mădălina Manole și scriitorul Mircea Dinutz, profesoara Anca Griga de la Colegiul de Artă Suceava, care a pregătit două soliste de muzică populară din satul său; de poștărița din comună, despre un câinea al nimănui din   piața din Cîmpulung Moldovenesc de culesul zmeurei din pădure sau de fântâna satului care are peste 120 de ani.,precum și despre sărbătorirea Rusaliilor. Observați diversitatea personajelor prozelor sale?
            Capitolul al doilea, de mică întindere, este format dintr-o singură proză care-i dă și titlul:”Darul mării”. Eu aș fi dat acest titlu volumului. Este o proză excelentă în care autorul prezintă cât de fericit a fost într-un concediu la mare, când a fost și cu Ovidiu, iubitul său fiu. ”Fiul meu avea să vadă pentru prima și ultima oară marea !”, și aduce aminte cu amărăciune autorul. Proza este ilustrată cu 11 fotografii foarte frumoase și sugestive.
            Capitolul al treilea denumit scurt ”Proze” prezintă o selecție de douăzeci și două de proze selectate din cele publicate. Nu știi care este mai frumoasă: de la ”Lourdes- inima lumii” la ”Vara harbujilor”, de la ”Ruleta” la ”Noaptea bradului- rege” sau de la”Uraganul” la Umbra femeii”. Care din care mai interesantă și, deși sunt foarte scurte, ai ce învăța sau afla din ele. Farmecul de povestitor al lui Decebal Seul este proverbial.
            Capitolul al patrulea încheie apoteotic volumul. Aici sunt prezentate 16 recenzii la volumele sale, recenzii redactate de  persoane avizate: critici literari, ziariști, confrați de breaslă, ș.a. Așa sunt Doina Cernica, Grigore Codrescu, Cornel Galben,Lăcrimioara Grigorciuc, Ion- Mugurel Sasu,Liviu D. Clement,VioletaCodorean,Lumința Țăran  și Ion Drăgușanul.
Noutățile aduse de autor față de celelalte volume îl fac și mai interesant, plăcut la citit.. De aceea nu-mi rămâne decât să urez succes cititorilor pentru că, după încheierea lecturii, sunt sigur că toți îmi vor da dreptate . Mai mult, vor spune că  puteam să le spun mai multe lucuri bune despre această carte ,dar nu este bine să descopere și cititorul
            Domnule Sel, v-am citit cu mare interes cartea și vă urez mult success în continuare!
                                                 A consemnat cu mult interes,
                                                                  prof. Gh.Dolinski

Constantin N. Hurmuzachi- cercetătorul și omul politic



                                                                                                                                                                              8 octombrie 2013





Studiind calendarul activităților culturale ale SCLRB, oricine își poate da seama că acesta cuprinde foarte multe activități în cadrul cărora aniversăm și comemorăm personalitățile Bucovinei istorice din toate domeniile. Nu este o laudă din partea noastră, dar facem acest lucru pentru ca generația tânără să cunoască acele personalități bucovinene care au dat totul pentru țară, unii chiar și viața.
           Recent, cu sprijinul direct al Colegiului Național ”Eudoxiu Hurmuzachi” am sărbătorit 150 de ani de la nașterea lui Constantin N. Hurmuzachi, personalitate importantă  a acestei familii ,care a dat atâția oameni deosebiți care au militat pentru țară.
            În sala elegantă a cabinetului de informare a acestui colegiu, în prezența unui mare număr de membri ai SCLRB, profesori de biologie din municipiu și elevi ai colegiului, s-a desfășurat simpozionul cu tema ”150 de ani de la nașterea biologului și omului politic  Constantin N. Hurmuzachi”.
           Doamna director Carmen Andronache, președinte al SCLRB, moderatorul simpozionului, a deschis lucrările lui motivând de ce s-a ales această temă, pe care-o consideră foarte importantă. Apoi a vorbit despre preocupările membrilor familiei Hurmuzachi.
           Prof.dr.Aspazia Băieșu, specialitatea biologie, de la colegiul organizator, a prezentat o schiță biografică a sărbătoritului, scoțând în evidență activitatea acestuia la cateda universitară. Totodată, i-a îndemnat pe elevi să citească despre activitatea personalităților care s-au ridicat din spațiul Bucovinei istorice.
           Prof. Petru Bejinariu  a vorbit despre ”Entomologul și omul politic Constantin N. Hurmuzachi”. A insistat mai mult asupra activității profesorului Hurmuzachi la catedră, prezentarea numelor ”gângăniilor” pe care acesta le-a descoperit și clasificat. A vorbit și despre implicarea acestuia în viața politică a Bucovinei istorice.
           Am vorbit despre prezența sa în paginile publicațiilor din Bucovina, dar și din țară și din străinătate, prezentând titlurile publicațiilor în care i-au apărut articole., lista fiind destul de lungă și cuprinzând multe țări din Europa. Am reiterat ideea  că este necesar să prezentăm, pe rând și în cât mai multe localități din Bucovina istorică,  personalitățile bucovinene care, de-a lungul celor 151 de ani de activitate, prin tot ce-au făcut, ne-au dus faima în lume. Trebuie să ținem seama și de faptul, deloc neglijabil,  că din acest colț de țară s-au ridicat 23 de academicieni.
           Domnul prof. ing. Ștefan Rotaru a prezentat câteva aspecte hazlii din activitatea pe care a desfșurat-o pe când era elev al acestui liceu și participa, sub conducerea profesorului de biologie, la adunarea de diferite insecte sau plante. Aspectele prezentate au fost, nu numai educative, ci și instructive.
           Asistența a puytut admira și o expoziție de carte deschisă în incinta cabinetului de către biblioteca colegiului, cărți scrise de autori bucovineni și despre oamenii din ținuturile Bucovinei istorice.

                 Prof. Gh.Dolinski
 

vineri, 18 octombrie 2013

Trei comunități ortodoxe înfrățite



                                                                                        1 octombrie 2013


          Eszte cunoscut faptul că, din inițiativa preoților de la  parohia ”Sfânta Treime” din comuna Arbore, biserică centenară, au avut inițiativa construirii unei troițe , pe dealul lui Oarză, la răscrucea dintre comunele Arbore, Botoșana și Cajvana. La inițiativa lor s-au raliat și preoții de la parohiile ortodoxi Botoșana și Cajvana și astfel, prin contribuția credincioșilor din cele trei parohii, și cu munca lor nemijlocită, a fost ridicată această troiță. Din lipsă de fonduri, s-a contrui troița, fără a fi finalizată , și anul trecut a fost sfințită numai icoana Maicii Domnului, icoană care trona în aceată troiță.
          Între timp lucrărileau fost finalizate. Și astfel, în ultima duminică a lunii septembrie, pe o vreme bună dăruită de bunul Dumnezeu, la chemarea preoților din parohiile înfrățite, trei coloane de oameni, cu prapuri în frunte, s-au îndreptat spre acea troiță.
Întâmpinat cu urale a poposit la aceată troiță și IPSPimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care era așteptat de un sobor de preoți.
Credincioșii erau masați de jur- împrejurul troiței, având în fața lor prapurii.
          După oficierea unei slujbe înălțătoare, IPS Pimen a rostit un cuvânt prin care a mulțumit Bunului Dumnezeu că l-a învrednicit să participe și la această sfințire. Totodată a lăudat preoții din cele trei parohii pentru  ideea care au avut-o la construirea acestei troițe, dar n-a uitat să mulțumească credincioșilor pentru efortul făcut, prin contribuția lor cu bani , cu materiale de construcție și cu muncă la edificarea acestei troițe,  prin care Bunul Dumnezeu va veghea asupra lor.
          Îniante de-ai blagoslovi pe cei prezenți și pe famiile lor, IPS Pimen a anunțat asistența că preoții i-au comunicat că , de-acum înainte, sluja de sărbătoarea ”Izvorul Tămăduirii”  va avea loc la această troiță
Toți cei prezenți au plecat foarte mulțumiți acasă de tot ce-au văzut, au auzit, dar și cu aghaezmă din care s-a făcut aici.

                                                     A consemnat cu adâncă evlavie,
                                                                Prof. Gh.Dolinski