Mi-e draga limba noastra romaneasca

Dorul

http://www.youtube.com/watch?v=_5tgDXpOHeE

Fiii Arboroasei Canonul Mare

http://www.youtube.com/watch?v=pWE8eFUr0TU&feature=relmfu

                                    

            Zi splendidă de sfârşit de iunie. Caravana formată dintr-un autocar, două microbuze şi patru autoturisme se pune în mişcare de la orele 7 din curtea casei de cultură a municipiului Rădăuţi. Direcţia: Cernăuţi şi Herţa. Majoritatea  călătorilor au pornit cu emoţie la drum. Era prima lor ieşire la fraţii noştri bucovineni din partea de nord a Bucovinei istorice, dar erau şi destui care au bătut acest drum din anul 1990 încoace. De fapt era una din acţiunile mari prilejuită de sărbătorirea celor 15o de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru cultura şi Literatura Română în Bucovina. Acum mergeam în vizită la sora noastră mai mică, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi.

Primul popas l-am făcut la cimitirul central din Cernăuţi. Acolo eram aşteptaţi de mulţi cernăuţeni, mobilizaţi de societatea cernăuţeană, cetăţeni de toate vârstele, de la copii mici până la octogenari, corul seminarului teologic din Cernăuţi, conducătorii societăţii surori şi de preotul care slujea la capela „Sf. Andrei” din incinta cimitirului. Ce să vă spun, slujba de pomenire a fost una de excepţie. După oficierea slujbei, preotul a rostit un cuvânt emoţionant, scoţând în evidenţă activitatea şi lupta dusă de patrioţii bucovineni de-a lungul celor 15o de ani de existenţă ai Societăţii, menţionând şi numele celor înmormântaţi în acest cimitir, spunând, printre altele: „ Revenirea la grafia latină a fost uşoară pentru că noi , bucovinenii acestui ţinut istoric, purtam limba română în suflete noastre chinuite.”

            Ne-am răspândit prin cimitir punând coroane şi jerbe de flori la mormintele oamenilor de seamă din istoria Bucovinei istorice. Ne-am fotografiat în faţa acestor morminte , pentru a păstra imagini cu aceste morminte în arhiva Societăţii. La ieşirea din cimitir ne-au aşteptat maşini din care cernăuţenii au scos pâine şi sarmale pe ac  care le-au oferit pentru a cinsti memoria celor morţi.

            În sala filarmonicii cernăuţene am asistat la un spectacol folcloric şi patriotic de excepţie. Înainte de începerea spectacolului, în faţa unei săli plină până la refuz de spectatori de toate vârstele, domnii Nicolae Sapca, vicepreşedintele societăţii cernăuţene,  Vasile Bîcu, preşedinte, şi Mircea Irimescu, preşedintele SCLRB, au evocat, în cuvinte emoţionante, momente din istoria celor 150 de ani, vorbind, mai ales, de colaborarea dintre cele două societăţi. „Dacă interesele spirituale ar fi comune, ne-ar fi mult mai bine…Suntem în două societăţi, dar în ele bate o singură inimă românească” (Nicolae Sapca); „Vă vorbesc în numele bucovinenilor din partea ţării rămasă în România. Venim aici pentru această societate, dar şi pentru toţi bucovinenii… Trăim în bună colaborare cu toate minorităţile din ţară… Valorile perene se clădesc temeinic numai muncind zi de zi, cu toată inima. Am avut norocul să primim ştafeta de la personalităţi bucovinene care-au trăit în tradiţiile vechii Societăţi”(Mircea Irimescu); „Acum 150 de ani s-au adunat patrioţii bucovinenei pentru a se opune valului de înstrăinare, să-şi apere fiinţa neamului, religia, limba, tradiţiile şi portul…Sunt sigur că vor veni şi alte generaţii care vor duce tradiţiile Societăţii mai departe .”(Vasile Bîcu)

            Cuvinte de salut au rostit şi reprezentanţii administraţiei regionale ucrainene, dar s-a tradus foarte puţin în româneşte sau deloc. În schimb, reprezentata Consulatului românesc din Cernăuţi a rostit o strălucită alocuţiune, plină de patriotism şi de simţire românească.

            Spectacolul folclorice, în mare parte, a fost susţinut de formaţii artistice din regiunea Cernăuţi, formaţii conduse de preoţi. Dumitru Ignat ne-a delectat cu „Balada „ lui Ciprian Porumbescu, taraful „Lăutarii din Voloca, ansamblul „Anastasius” din Ciudei şi alţii au încântat spectatorii cu cântece pe versurile lui Mihai Eminescu şi Grigore Vieru. Şi, ca un corolar, evoluţia Danei Dăncilă, renumită interpretă de muzică populară din România, a ridicat spectatorii în picioare, care au ovaţionat-o. La fel şi pe interpretele grupului vocal „Fetele din Bucovina”, carea-u prezentat cântece pe versurile lui Mihai Eminescu.

            După ce domnul Vasile Bâcu a înmânat „Diplome de excelenţă” lui Ilie-Tudor Zegrea, Alexandrina Cernov, Mircea Lutic, Arcadie Opaiţ şi urmaşilor lui Grigore Bostan, deci celor care au conduse destinele societăţii cernăuţene de-a lungul existenţei sale s-au rostit cuvinte emoţionante: „ această sărbătoare nu este numai a bucovinenilor, ci a tuturor românilor, iar domnul Vasile Bâcu  şi cei menţionaţi mai sus au primit şi diplome din partea SCLRB, s-au rostit cuvinte emoţionante: „ Această sărbătoare nu este numai a bucovinenilor, ci a tuturor românilor”.(Alexandrina Cernov); „Să ne bazăm în activitatea noastră pe tineri şi chiar pe copii…Noi suntem zidiţi de Dumnezeu în limba română şi nime4ni nu mai poate distruge acest lucru.”(Ilie Zegrea); „Dacă suntem azi în fiinţă, acest lucru se datoreşte şi SCLRB.” (poetul Mircea Lutic); „Aducem fiecare un prinos de dragoste şi recunoştinţă celor care au muncit la edificarea şi propăşirea acestei Societăţi şi vom face acest lucru cât vom fi sub soare. Să nu uităm că lumina vine din cultură şi puterea din ştiinţă. Să fim demni de limba cu care ne-am născut şi cu credinţa în care am crescut”( prof. dr. Mircea Iacobescu); „Să ducem mai departe tradiţiile cimentate în cadrul societăţii „.( prof. dr. Ceauşu).

            S-au rostit mesaje de felicitare din partea Asociaţiei ucrainenilor şi a „Junimii”, Liga tineretului din Cernăuţi .

            În finalul spectacolului domnul Vasile Bîcu a înmânat a înmânat domnului Mircea Irimescu o copie a  trofeului care se va acorda în finalul Festivalului de folclor, care se va ţine la Cernăuţi, cea de-a opta ediţie, cu urarea „Să păstrăm cultura, muzica şi folclorul românesc nealterate !”.

            N-am scăpat prilejul de-a vizita monumente istorice de pe traseu, în drum spre Herţa, şi să admirăm peisajul natural, mai ales cel din Codrul Cosminului, care aminteşte de istoria noastră glorioasă. Am constatat peste tot că este un ,peisaj de poveste, românesc. Am rămas profund impresionaţi de măreţia complexului mănăstiresc de la  Bănceni  , complex aflat sub jurisdicţia Moscovei. Măreţia lui, pictura de excepţie şi tot ce ţine de conducerea acestui complex monahal au stârnit multă admiraţie în rândurile vizitatorilor.

            Spre seară, oaspeţi şi gazde s-au reunit în jurul meselor, la un pahar de  vorbă şi de …vin, comentând activităţile deosebite la care am participat, calificându-le ca fiind excepţionale şi cele mai bune organizate până în prezent. Aceleaşi păreri au avut cei care au venit pentru prima dată, dar şi cei care au străbătut de mai multe ori acest traseu şi-au  mai participat la asemenea activităţi.

            Şi, dacă din cele trei culori a ieşit o floare, Bucovina,  vorba unui cântec auzit aici,s-o cinstim cu tot ce facem şi să putem transmite urmaşilor noştri tradiţii temeinice şi, ce este mai important, frumoasa noastră limbă românească, pentru ca ei să fie mândri de înaintaşii lor, aşa cum suntem noi mândri de ai noştri.

            Închei cu precizarea că manifestările culturale şi sociale, dedicate celor 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii, vor continua încă mult timp în spaţiul Bucovinei noastre istorice. Este o datorie pe care o avem faţă de faptele înaintaşilor noştri.

                                                        

A consemnat cu mândrie şi entuziasm,

                                                     prof. Gh.Dolinski

                                                                           Foto Ion Burciu