24.12.2013
Momentul de
înaltă semnificaţie naţională al Marii Uniri de la 1918 nu a trecut neobservat
de bucovinenii (şi simpatizanţii acestora) ieşeni.
Se scurg
săptămânile, dar iată că ecourile întâlnirii iniţiate de Filiala Iaşi a
Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, într-o frumoasă zi
de 30 noiembrie, în acelaşi primitor şi evocator de mari evenimente spaţiu al
Muzeului Unirii din Iaşi (nu ne săturăm să repetăm mulţumirile pentru
gratitudinea deosebită a Doamnei Director Aurica Ichim), încă se fac simţite în
sufletele celor aproape 40 de participanţi prezenţi la eveniment. Pentru că
memorabilă a fost conferinţa profesorului universitar Ion Agrigoroaiei („95 de
ani de la întregirea Moldovei în cadrul României”), în care acesta a dezvoltat
aportul diverselor pârghii care au conlucrat la reunirea Basarabiei, Bucovinei
şi Ardealului sub acelaşi stindard, fără a se omite rolul armatei, ca
păstrătoare a ordinii în nişte provincii răscolite de urmările conflagraţiei
mondiale. Continuarea a fost făcută, la aceleaşi înalte cote ale rigorii
ştiinţifice, fără a lipsi doza firească de implicare sufletească, de invitatul
special, ing. Mircea Irimescu, de la Rădăuţi, preşedintele şi factotumul
post-decembrist al Societăţii, care a completat tabloul evenimenţial al epocii
prin conferinţa „Contribuţia membrilor Societăţii... la Unirea din 1918”, cu
multe informaţii cu tentă locală, pe care „istoria mare” nu le poate inventaria
aşa cum se cuvine. Accentuându-se şi asupra faptului că SCLRB a fost singura
asociaţie nedesfiinţată de autorităţi în perioada Primului Război Mondial, s-a
trecut şi la prezentarea (de Liviu Papuc) celor două volume cu care Mircea
Irimescu a bucurat sufletele bucovinenilor în ultimii doi ani: „Societatea
pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1862-2012). La 150 de ani”
(Editura Septentrion, Rădăuţi, 2012-2013). Un bun prilej pentru rememorare a
unor fragmente de istorie bucovineană, începând cu înfiinţarea venerabilei
asocieri a intelighenţiei bucovinene, la 1 mai 1862, sub denumirea de
„Reuniunea pentru Leptură în Cernăuţi”, la nici un an de la înfiinţarea Astrei,
nefiind filială a acesteia din urmă, dar profesând aceleaşi crezuri privind
menţinerea prin cultură a populaţiei din provincia ocupată de austrieci. S-a
remarcat volumul uriaş de muncă, probitatea ştiinţifică, judicioasa
compartimentare a vastului material aflat la dispoziţie (prin consultarea arhivelor
publice şi private din ţară, a memoriilor depănate de-a lungul timpului de
bătrânii noştri ş.a.), dreapta măsură a judecăţilor de valoare, discreţia în
interpretare.
Întâlnirea a
fost amplu agrementată de intervenţiile celor din sală, în discuţie
angrenându-se, cu amintiri din familie sau aspecte mai puţin cunoscute ale unor
manifestări publice, nu mai puţin cu propuneri pentru acţiunile de perspectivă:
prof. Neculai Şorea, ing. Nicolai Chiţan, prof. Mandache Leocov, prof. Cazimir
Bohosievici, prof. Tiberiu Brăilean, prof. Ion Berghia, preşedintele Filialei
„Constantin Stere”, din Iaşi, al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi
Bucovina, prof. Vasile Diacon, prof. Ioana Irimia, preşedinta Societăţii „Plai
românesc”.
OLVIAN
RADOVICI