Cred că se-ntâmplă ceva deosebit de fiecare dată când ne pornim la o
activitate culturală deosebită. Așa s-a întâmplat și de data aceasta când ne-am
pornit spre Cernăuți, cu inimile tresărind de emoție, pline de bucurie și cu
mult soare în ele. Parcă presimțeam că vom participa la ceva deosebit.
Era miezul zilei, iar natura se prezenta ca în plină vară, contrar
calendarului. Doar copacii dezbrăcați de îmbrăcămintea lor verde de vară și
razele potolite ale soarelui ne aminteau că suntem în plină toamnă, aproape de
tot de iarnă. Dar în rest, multă lumină. Și de-această dată drumul nostru a
fost încântător,iar pământul românesc ne-a primit cu multă dragoste și dincolo
de graniță. Ne-a dat multă încredere și faptul că-n cele două popasuri am stat
de vorbă cu oamenii locului într-o curată limbă românească, povestindu-ne
despre necazurile lor și interesându-se de ce mai este nou în țara noastră.
Prima parte a misiunii noastre s-a
încheiat repede, fără mult protocol, mai ales că întâlneam prieteni vechi și
dragi. Am predat domnului Vasile Bîcu,
președintele Societății ”Mihai Eminescu„ cele câteva sute de volume scrise în
limba română, care-au fost donate Universității din Cernăuți de filiala noastră
din Iași, prin grija domnului profesor Nicolae Chițan. Iar de transportarea lor
la Cernăuți s-a ocupat domnul profesor Amfilofie Chițan, fratele său. A urmat o
scurtă vizită a orașului pentru ”a ne clăti ochii” cu tot ce-i frumos.
Bineînțeles, c-am făcut și cumpărături.
Având invitațiile în geantă, ne-am
îndreptat și noi, cei veniți din partea Societății pentru Cultura și Literatura
Română în Bucovina din urbea Rădăuților, spre clădirea teatrului ”Olga
Kobyleanska”, unde era planificată să se desfășoare manifestarea. Ne-am integrat în șuvoiul de oameni
care se îndrepta spre teatru. Deși era destul timp până la începere, era
destulă lume la intrare. În primul rând am remarcat ținuta de sărbătoare a
participanților.
La intrarea în sală am avut impresia că
suntem la teatrul din Iași. Eleganța de
pe lume a sălii ! Imediat ce-a bătut gongul, am avut a doua remarcă: cei doi
prezentatori erau foarte emoționați,
lucru recunoscut de ei. Înseamnă că toată lumea era pătrunsă de semnificația și
importanța evenimentului. La finalul activității le-am dat dreptate.
Deschiderea a fost făcută de academicianul-
poet Vasile Tărâțeanu, președintele Fundației ”Casa Limbii Române” ( ce frumos
nume!!) și poetul-
ziarist
Vasile Bîcu, președintele Societății pentru
Cultură Românească ”Mihai Eminescu”, sora bună a SCLRB.
Vasile Tărâțeanu, într-o superbă alocuțiune,
a prezentat domnia și martirajul
familiei domnitorului Constantin Brâncoveanu. ”care din conducătorii
noștri de astăzi este capabil de jertfă ca acest domnitor al
Moldovei
? A ajuns personaj de legendă, rămânând pentru posteritate și ca om de cultură.
Numele lui a fost înscris cu har dumnezeiesc în sufletele urmașilor ”, a
încheiat academicianul.
La aceleași cote înalte, Vasile Bîcu a
evocat personalitatea lui Dimitrie Cantemir ca enciclopedist, geograf,
etnograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog, și compozitor. A fost primul
academician român și rus în Europa, care a fost caracterizat ca fiind ”filosof
între domnitori și domnitor între filosofi”.
Studioul ”Flacăra film” din Chișinău a
inițiat un proiect cu titlul ”100 de români
celebri născuți în Moldova”( titlu excepțional !!!), din care a realizat primul episod închinat lui Dimitrie
Cantemir, care-a fost prezentat acum în premieră. Sub genericul ”Creștini în
Europa”. Scenariul filmului a fost scris de Luminița Dumbrăveanu și regia de
Livia Marcu.
Finalul filmului a fost întâmpinat cu
aplauze prelungite. După vizionarea filmului, radiojurnaliștii Carolina Jitaru
și Vitalie Zâgrea au invitat în scenă
formația ”Ștefan Vodă„ din Căpriana, condusă de Tudor Ungureanu, mare artist
basarabean care, potrivit mediilor de la Chișinău, preferă mai mult porecla de
”dacul basarabean”. Acesta , cu o măiestrie greu de egalat, împreună cu
”arcașii ștefanieni”( cum le spune el), aceștia fiind membrii formației au
încântat publicul cu vechi melodii românești interpretate la cimpoi, fluier,
caval, vioară, acompaniindu-se la cobză. Din acest motiv el mai este supranumit
”cobzarul Basarabiei”. Dintre membrii formației am remarcat-o și pe interpreta
Maria Stoianov , o voce minunată și posesoare a unui repertoriu foarte bogat de
cântece populare românești, acompaniindu-se la vioară.
N-a lipsit din spectacol nici cea
supranumită ”privighetoarea Bucovinei”, adică doamna Maria Iliuț, foarte
cunoscută și-n România. Toate cântecele sale au fost aplaudate frenetic,
spectatorii recunoscând diferite melodii românești, printre care și
”Bătrâneasca”.
Toate aceste momente au fost momente
culminante prin talentul interpreților. Dar la auzirea refrenului Și-n casa
asta de români/ Noroc și bucurie” sala parcă a luat foc. A fost recunoscut
renumitul interpret de cântece populare
ardelenești și patriotice Nicolae Furdui
- Iancu,. Acesta a
venit
cu formația sa ”Crai nou” din Alba Iulia, care este capitala spirituală a
României Mari. Melodii ca : ”Cântă cucu, bată-l vina”, ”Sus, române, sus ”, Noi
suntem români”, ”Treceți batalioane române Carpații!” și ”Așa-i
românul”,
cântece foarte îndrăgite de românii de pretutindeni, au încântat asistența. De
foarte multe ori cântecele lui un fost punctate cu aplauze ritmate, s-a strigat
” Bravo”, spectatorii fiind în picioare. Aș spune chiar că la Furdui -Iancu a
cântat în același timp cu sala, spectatorii dovedind că știu foarte bine și
versurile și melodiile. S-a părut că la un moment dat interpretul a
fost foarte impresionat, s-a văzut pe fața lui, dar a cerut să fie aprinse
luminile în sală ca să vadă și el fețele spectatorilor pentru că-i simte numai
prin aplauze. Și, dacă s-a văzut că interpretul trăia ceea ce cânta, el a văzut
că și spectatorii trăiesc cântecele sale, care le sunt pătrunse în suflet.
În finalul spectacolului, care s-a
întins pe durata a peste două ore, doamna Eleonora Moldovan, consulul României
la Cernăuți, a mulțumit călduros organizatorilor pentru ceea ce-au prezentat,
atât organizatorilor cât și artiștilor, aceștia primind flori de la unele
societăți de cultură, printre care și de la spectatori. Aceleași cuvinte
minunate le-a rostit și doamna Iuliana
Costin, ambasadorul nostru în Republica Moldova, care a asistat la acest
spectacol demonstrând că românii, oriunde s-ar afla ei, rămân tot uniți și țin
enorm la neamul lor.
O ultimă remarcă merită făcută, pentru că este foarte
interesantă: în sală am văzut foarte mulți tineri. Este un lucru extraordinar!
Înseamnă că tineretul simte că istoria merită cunoscută, iar muzica populară
trebuie apreciată la valoarea ei. Alături de credința noastră strămoșească,
istoria și cultura populară sunt stâlpii care sprijină poporul român în
existența sa multimilenară și ne face să învingem vitregiile vieții.
Nu cred c-am reușit să redau ceea ce-am văzut pentru că
totul a fost magnific, noi, alături de ceilalți spectatori , trăind niște
momente unice , simțindu-ne solidari cu românii, oriunde s-ar afla ei.
Evenimentul la care am participat ce-a transpus într-o lume pe care am vrea s-o
trăim toată viața, ambianța fiind ca un adevărat Rai. Ce bine ar fi dacă acest
film, dar și celelalte care vor urma, ar putea fi prezentat întregului popor
român. Sperăm ca TVR să se gândească la acest lucru.
Delegaţia SCLRB a fost compusă din profesorii Carmen
Andronachi, preşedinte; Sextilia Crăciun , vicepreşedinte; Gheorghe Dolinski,
secretar; Ion Burciu, contabil şi Amfilofie Chiţan , membru.
Întoarcerea noastră spre casă a fost o rememorare a ceea
ce-am văzut, gândindu-ne la următoarele activități pe care le vom organiza în
perioada următoare, unele recente , iar altele cu bătaie mai lungă.
A consemnat cu mândrie patriotică,
Prof. Gh.Dolinski
Foto: prin grija prof. Ștefan Rotaru de la Nicolae Haucă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu