Cu ing. Mircea Irimescu, invitat special

24.12.2013

 

Momentul de înaltă semnificaţie naţională al Marii Uniri de la 1918 nu a trecut neobservat de bucovinenii (şi simpatizanţii acestora) ieşeni.

Se scurg săptămânile, dar iată că ecourile întâlnirii iniţiate de Filiala Iaşi a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, într-o frumoasă zi de 30 noiembrie, în acelaşi primitor şi evocator de mari evenimente spaţiu al Muzeului Unirii din Iaşi (nu ne săturăm să repetăm mulţumirile pentru gratitudinea deosebită a Doamnei Director Aurica Ichim), încă se fac simţite în sufletele celor aproape 40 de participanţi prezenţi la eveniment. Pentru că memorabilă a fost conferinţa profesorului universitar Ion Agrigoroaiei („95 de ani de la întregirea Moldovei în cadrul României”), în care acesta a dezvoltat aportul diverselor pârghii care au conlucrat la reunirea Basarabiei, Bucovinei şi Ardealului sub acelaşi stindard, fără a se omite rolul armatei, ca păstrătoare a ordinii în nişte provincii răscolite de urmările conflagraţiei mondiale. Continuarea a fost făcută, la aceleaşi înalte cote ale rigorii ştiinţifice, fără a lipsi doza firească de implicare sufletească, de invitatul special, ing. Mircea Irimescu, de la Rădăuţi, preşedintele şi factotumul post-decembrist al Societăţii, care a completat tabloul evenimenţial al epocii prin conferinţa „Contribuţia membrilor Societăţii... la Unirea din 1918”, cu multe informaţii cu tentă locală, pe care „istoria mare” nu le poate inventaria aşa cum se cuvine. Accentuându-se şi asupra faptului că SCLRB a fost singura asociaţie nedesfiinţată de autorităţi în perioada Primului Război Mondial, s-a trecut şi la prezentarea (de Liviu Papuc) celor două volume cu care Mircea Irimescu a bucurat sufletele bucovinenilor în ultimii doi ani: „Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1862-2012). La 150 de ani” (Editura Septentrion, Rădăuţi, 2012-2013). Un bun prilej pentru rememorare a unor fragmente de istorie bucovineană, începând cu înfiinţarea venerabilei asocieri a intelighenţiei bucovinene, la 1 mai 1862, sub denumirea de „Reuniunea pentru Leptură în Cernăuţi”, la nici un an de la înfiinţarea Astrei, nefiind filială a acesteia din urmă, dar profesând aceleaşi crezuri privind menţinerea prin cultură a populaţiei din provincia ocupată de austrieci. S-a remarcat volumul uriaş de muncă, probitatea ştiinţifică, judicioasa compartimentare a vastului material aflat la dispoziţie (prin consultarea arhivelor publice şi private din ţară, a memoriilor depănate de-a lungul timpului de bătrânii noştri ş.a.), dreapta măsură a judecăţilor de valoare, discreţia în interpretare.

Întâlnirea a fost amplu agrementată de intervenţiile celor din sală, în discuţie angrenându-se, cu amintiri din familie sau aspecte mai puţin cunoscute ale unor manifestări publice, nu mai puţin cu propuneri pentru acţiunile de perspectivă: prof. Neculai Şorea, ing. Nicolai Chiţan, prof. Mandache Leocov, prof. Cazimir Bohosievici, prof. Tiberiu Brăilean, prof. Ion Berghia, preşedintele Filialei „Constantin Stere”, din Iaşi, al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, prof. Vasile Diacon, prof. Ioana Irimia, preşedinta Societăţii „Plai românesc”.

OLVIAN RADOVICI