23 iunie 2014
Era prin luna ianuarie a a nului 1993 când, un grup
restrains de intelectuali arboreni, mari iubitori de folclor, au pus la cale să
se ocupe de valorificarea tezaurului folcloric din localitatea noastră și din
zonă. Este cunoscut că-n Depresiunea Rădăuților, în această parte sfântă a
Bucovinei istorice, folclorul este la el acasă. Și-așa au fost puse bazele unui
festival folcloric cu un titlu simbolic :”Floare de salcâm”.Desfășurarea lui
era planificată pe un deal apropiat, în nordul comunei, numit ”Bobeica”. Dealul
era plantat , parțial, cu salcâmi, o minunată pădurice de câteva hectare, care
scăpase ca prin minune de topoarele ”revoluționarilor”. Avem exemplu păduricea
de salcâmi de la ”Comanfdă”, care a fost culcată la pământ în câteva nopți.
festivalukl era planificat pentru prima duminică a lunii iunie, atunci când
salcâmul era înflorit.
Anii s-au scurs și festivalul a continuat să se desfășoare
an de an, ajungând anul acesta la a XXII-a ediție. Important este faptul că
autoritățile comunale, respectiv primăria și căminul cultural, s-au implicat
temeinic în organizarea și desfășurarea acestuia. An de an au evoluat pe scena
lui zeci de ansambluri folclorice din județ și chiar din afara lui , interpreți
individuali, unii find invitați chiar la
mai multe ediții. Un oaspete statornic ne-a fost Ansamblul profesionist ”Ciprian
Porumbescu” din Suceava.
Nu de puține ori a fost nevoie, din cauza ploilor repezi ași
adundente de vară, festivulul să fie
reprogramat, dar…tot s-a ținut. Nu s-a sărit peste nicio ediție. Poate acesta a
fost și motivul desfășurării lui , în ultimii ani, în parcul din central
comunei. Și anul acesta a fost amânat din cauza ploilor, dar salcâmul…își
scuturase florile și așteptăm înflorirea celor de …tei. Ca o noutate în acest
an a fost noua haină a parcului communal, care a fost frumos pavat. Dar vremea
a fost superb!
Arborenii, mari iubitori de folclor, au umplut repede
parcul, fiecare străduindu-se să ocupe un loc cât mai bun, unii venind chiar de
acasă cu scăunele, ca să iabă unde sta, deși în parc au fost instalate foarte
multe bănci. Și, cum stă bine unor oameni moderni, spectatcolul a început la
oea fixată.
În debutul spectacolului a evoluat Ansamblul folcloric
”Clopoțelul ” al căminului cultural din comuna Comănești. Acesta poartă numele
unui străvechi joc popular descoperit în comună cu câteva zeci de ani în
urmă.Costumație de ansamblu profesionist, interpreți energici, plini de
vitalitate, hotărâți în evoluție și cu o poftă mare de joc. Trecerea dintr-un
joc în altul s-a făcut fără pause.
-
2
-
Un repertoriu bogat al
strigăturilor autohtonre. Spectatorii au ”gustat” foarte mult și savurosul
dialog al strigăturilor dintre fete și băieți, mai ales la jocul ”Ilenuța”,
presărat cu strigături satirice. Se cunoaște mâna măiastră a coregrafului
Valentin Vlîgea, dar și cea de conducător de ansamblu a celui care este chiar
primarul Grigoraș Păstrăv. Primarul a a vut marele noroc că n-a transmis
emoțiile sale și membrilor ansamblului. Mai rar să văd om cu asemenea emoții la un spectacol.
Ansamblul ”Țânțăroiul” din comuna Iaslovăț poartă și el
numele unui străvechi joc popular local. Aceleași cuvinte de apreciere pentru
costumele purtate de interpreți, ținuta lor scenică, interpretare și
strigături. Ei au avut și trei soliști de muzică populară :Georgiana
Solovăstru, Emilia Bodnăraș și Daniel Strugar. Meritul lor incontestabil este
acela că aduc pe scenă melodii din repertoriul comunei sau al zonei, autentice
cântece bucovinene. Și se cunoaște foarte bine că melodiile sunt ”lucrate”. Cel
puțin Georgiana Solovăstru a încântat publicul prin cele arătate mai sus, mai
ales prin interpretare. O frazare corectă, pronunțare clară a cuvintelor, fără
cusur și joc de scenă de mare artistă. Deh, este și mai mare, cu multă
experință. Categoric, va fi mare artistă!
Și, dacă fiecare ansamblu și-a demonstrat virtuozitatea în
interpretarea jocurilor populare bucovinene, o evoluție la același nivel au
avut și membrii Ansamblului ”Cervona Kalena” din comuna Negostina. Jocurile
populare ucrainene i-au impresionat profund pe spectatori: costumele lor îți
luau ochii, interpretarea la superlativ, desene variate în scenă, în continuă
mișcare, valorificarea folclorului ucrainean din zonă și, unde mai pui,
interpreți foarte frumoși, fete și băieți, parcă aleși pentru o paradă.
Săriturile lor acrobatice în timpul jocului au ținut spectatorii cu sufletul la
gură. Meritul incontestabil este al coregrafului Valentin Vlîgea, dar și al
conducătorului ansamblului, profesorul Iulian Chideșa, care conduce ansamblul
chiar de la înfințarea lui în anul 2011. Am rămas profund impresionat și de
concursurile la care au cules lauri, înșiruirea făcând-o, la termianrea
spectacolului, profesorul Iulian Chideșa. Iar momentul culminant al evoluției
lor a fost scena de final când membrii ansamblului au apărut pe scenă fluturând
drapelele României și al Republicii Ucraina. Mai rar așa aplauze din partea
spectatorilor !
Ca soliști vocali neincluși în ansambluri folclorice, au
evoluat pe scena festivalului Diana- Anamaria Cuciurean ( Frătăuții Noi),
gâgâlicea Alina Zaharia ( Rădăuți) și Gheorghe Rotaru. Și pentru ei aceleași
cuvinte de apreciere pentru costume, interpretare și ținută scenică, după
ropotele de aplauze pe care le-au dăruit spectatorii.
-
3
-
Așa cum era firesc,
spectacolul a fost încheiat de Ansamblul folcloric ”Luca Arbure”, formație de
jocuri populare mixte și soliști vocali. Parcă ne-au lipsit soliștii
intrumentiști la trompetă, orgă și acordeon pe care-i avem.
Și-acest ansamblu s-a
prezentat la superlative în fața
spectatorilor la toate capitolele. Și, ce este mai important, se observă că
crește, sub toate aspectele, de la un spectacol la altul. Dar, ca un adevărat
corolar, a fost evoluția celor 5 soliste vocale ale ansamblului: surorile
Mădălina și Andreea Prichici, Florentina Olar,Diana Iri rescu și Teodora Vîntu.
Se cunoaște că învață sub bagheta lui
Mugurel Prichici, care le asigură și acompaniamentul orchestral cu formația
lui.
O zi foarte frumoasă,
petrecută plăcut în aer liber, în parfumul florilor de tei, relaxare și
distracție, care-a fost întregită și de tarabele, la fel ca în ziua de hram,
care au fost întinse la tot pasul și care-i îmbiau pe spectatoi să le guste
bucatele sau băuturile.
Text și foto- prof. Gh.Dolinski
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu