Eveniment

                    

                          Un remarcabil act de cultura

  ,,In anul 1775, cand monarhia habsburgica a anexat nord-vestul Moldovei, Bucovina de mai tarziu, invatamantul era aici intr-o faza incipienta, cu un pronuntat caracter religios.

   Functionau pe langa manastiri scolile domnesti si cele manastiresti, dintre care le remarcam pe cele mai apropiatede Bilca :   Academia Teologica de la Putna si Scoala Episcopala de la Radauti. Invatamantul primar era la inceputul organizarii sale, majoritatea absoluta a populatiei fiind analfabeta.’’ 

   Am redat din amplul articol in care distinsii profesori Constantin Ungureanu si Ionel Cristinel Puha au facut o schita istorica a invatamantului bilcan.

    Cronicile au consemnat ca-n anul 1861, la initiativa invatatorului George Braileanu, care la acea data era invatator in comuna Fratautii Vechi., in localitatea Bilca s-a infiintat prima scoala. Primul invatator a fost George Bocancea, originar din comuna Comanesti, judetul Suceava. In anul urmator George Braileanu s-a transferat in Bilca. A servit invatamantul romanesc 44 de ani, urcandu-se la cer in anul 1902.

    Bilcanii, oameni de nadejde, patrioti adevarati, n-au lasat sa treaca pe langa ei aceasta sarbatoare, bucurandu-se asa cum au facut la 100 si la 115 ani de la infiintarea scolii din Bilca.

    Marti, 16 august current, bilcanii au sunat adunarea si s-au prezentat fiii satului raspanditi in cele patru zari. A fost o zi de neuitat !

    Dupa o slujba de pomenire tinuta in curtea scolii si pomenirea celor trecuti in lumea dreptilor, si care au slujit scoala bilcana, participantii s-au intalnit la caminul cultural.

    Zaharie Rusu, primarul comunii, ajutat de-un comitet format din 11 intelectuali, a organizat un ciclu de manifestari.

    In colaborarea cu Societatea pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina s-a organizat o zi a Universitatii Populare “Ion Nistor” sub genericul “Personalitati ale culturii romane di Bilca”

    Dupa cuvantul de salut rostit de primar in fata celor peste 200 de participanti au urmat mesajele transmise de prof. Petru Bejenariu, vicepresedintele SCLRB, si Veronica Moscaliuc, presedinta Asociatiei Invatatorilor “George Tofan“ din fostul judet Radauti.

    Prof. Univ. Dr. Tiberiu Brailean, fiu al comunei, preotul Calancea, Gavril Irimescu, fost al director al Arhivelor Suceava, si prof Constantin Cuciureanu au prezentat comunicari foarte interesante.

    Au urmat trei momente deosebite, incarcate multa multa emotie.

    In primul eveniment, prin hotararea consilului local s-au acordat trei titluri de “Cetatean de Onoare”, post-mortem, urmasilor lui Traian Braileanu, Filimon Cardei si Mihai-Constantin Rusu, si altele doua profesorilor universitari Tiberiu Brailean si Gheorghe Nistor. Diplomele au fost insotite de cate un frumos trofeu sculptat in lemn.

   Al doilea, eveniment chiar singular, unui numar de cadre didactice pensionare sau in activitate, li s-au acordat diplome de excelenta. Am vazut lacrimi in ochii unor doamne care-au slujit invatamantul bilcan peste 35 de ani.

   Al treilea moment a fost lansarea cartii “Izvorul – 150 de ani de scoala la Bilca”. Volumul a fost coordonat de domnul inginer Mircea Irimescu, presedintele SCLRB, si este rezultatul trudei depuse de peste 30 de colaboratori. Demn de mentionat este faptul ca primarul comunei a donat fiecarui participant la manifestari cate un exemplar.

   Spectatorii au putut admira si o colectie de plachete reprezentant figurile unor conducatori ai poporului roman de la Decebal la Regele Mihai. A urmat vizitarea muzeului satesc, a casei memoriale “George Munteanu”, muzica de fanfara si...sarmale stropite cu vin. Si, asa cum ii sta bine bucovineanului, s-a veselit tare.

   Bilcanii raman romani adevarati, admiratori ai faptelor inaintasilor, pe care-i cinstesc ori de cate ori au prilejul. Si aceasta manifestare a fost un exemplu graitor. Poate intelectualii din alte localitati vor urma exemplul distinsilor intelectuali din Bilca.

                              Prof. Gheorghe Dolinski

Nestemate folclorice

IV,155

            Frunză verde de sulfină,

            L’a mè puică în grădină

            O prins dorul rădăcină.

            Eu îl sap să-l duc acasă,

        5  Şapte rădăcini nu-l lasă;

            Eu îl sap să-l pun în sân,

            Şapte rădăcini îl ţin

Zenovia Moisian (Bilca).                           L. Bodnărescu.

VII,6

           

            Măi, bădiţă, Vasilică,

            Pe Sfânta Maria-Mică

            Să-mi cumperi o floricică!

            Eu ţi-oi coase-o cămeşuică,

        5  Pe la sânuri floricele,

            Pe la poale găurele.

Z. Irimescu (Bilca).                                    I. Vicoveanu.

Reizend

V. 2 Maria-Mică 8 september: Mariae Geburt.

IX,2

            Cuculi cu pene multe,

            M’ai urât cântând la munte?

            In cobori la lunculiţă

            Şi cântă l’a mea puicuţă,

        5  Şi-i cânta pe la părău

            Să-i spui că te-am trimăs eu.

- Da’ hâci, cuculi, la dracu,

Nu-mi mai sparge-atâta capu!

- Nu cânt eu din capul meu,

       10  M’o trimăs drăguţu tău.

            - Da’ du-te şi-i cântă lui

            Pe portiţă la cremenariu

            Pe-o frunzâţă de marariu.

Ecaterina Moisian (Bilca).                            L. Bodnărescu.

IX,7

    Poruncit-a mândra mea

            Pe un pui de turturea

            Să mă duc până la ea;

            Eu iar i-am poruncit

        5  Pe un pui mândru de cuc

            Că n’am vreme să mă duc.

            „Auzi, puiul cucului

            Din vârvuţul nucului:

            Du-te spune mândrului

10    Că nu pot de dorul lui.”

Elisaveta Sava (Bilca).                                      I. Vicoveanu.

X,46

            Frunză verde iarbă dulce,

            De-ar fi Moldova la cruce,

            De trei ori pe zi m’aş duce

            Să-mi cumpăr o rochioară,

        5  Frumuşică, roşioară,

            Ş’aş duce-o la croitori

            S’o croiască largă’n poale,

            Strâmtă pe la ţâţâşoare,

            Mai largă pe subsuori

       10  Să’ncapă ş’on struţ de flori

            Şi bădiţa uneori.

Constantin Tironeac (Bilca).                                       I. Vicovanu.

Hs. V. 1  earbă cruce!

X, 47

            În cea verde grădiniţă

            Este-o mândră copiliţă.

            Trece-un voinicel în grabă

            Şi tot şede şi-o întreabă:

        5  Di eşti fată ori nevastă

            Ori zână din ceri picată?

         - Nu-s fată nici nevastă

            Nici zână din ceri picată,

            Da’ eu sânt o garofiţă,

       10  Răsădită’n grădiniţă.

Catrina Chelba(Bilca).                                                     I. Vicovanu.

XV,2

            Zis-a badea c’a veni

            Până-n fundul grădinii;

            Da’ a minţit şi n’a venit,

            Doamne, rău m’a păcălit!

        5  Toată noaptea-am stat cu focu

            Şi numai mi-am pierdut somnu.

            Mai bine mă culcam de vreme,

            Nu ardeam atâtea lemne.

Natalia Ciobotari (Bilca)                                              I. Vicovanu.

XVI,10

            Frunză verde arţăraz,

            Te cunosc bade, pe paş

            Că ţi-i voia să mă laş[i].

            Când aş şti că m’ai lăsa,

        5  Mai albuţă m’aş purta,

            Albuţă ca lebăda,

            Roşie ca vişâna,

            Să-ţi rup bade, inima

            Şâ ţie şâ mâne-ta.

Axenia Galan (Bilca)                                                  L. Bodnărescu

Variante von Aspazia Vataman durch V. Manoli: V. 3 dorul 4 Da să ştiu ca răşina, Rumână ca calina. Wenig verschiedene Var. von Vasile Nedelco (Suceveni) durch V. Hrinco 1907.

XVI,11

            De-ai şti, puică, ce-am gândit:

            Să ni lăsăm de iubit!

            Hai la popa să n’trebăm,

            Să iubim ori să lăsăm.

        5  Popa aşa ni o zâs:

            „Iubiţi-vă dragii mei,

            Pân’ ci sânteţi tinirei;

            De pe ce-ţi îmbătrâni,

            Iubit nu v’a trebui.”

Zenovia Moisian (Bilca).                                                                L. Bodnărescu.

XIX,5

            Măi Bădiţă Giorgieş,

            Fă-ţi casa de măceş

            Şi ograda de nuiele,

            Vin’ la mama de mă cere:

        5  De m’a da, de nu m’a da,

            Pe fereastră m’ei fura;

            La lună ne-om cununa,

            La stele ne-om judeca.

Zenovia Moisian (Bilca).                                                  L. Bodnărescu

XIX,8

            Cuculi cu panâ surâ,

            Ptşica-ţ’ar limba džin gurâ,

            Câ-m’ tot cânţ’ pi-um moşânoi

            Tot a scârbă ş’a ńevoi.

        5  Măi badžiţâ Georgieş,

            Fă-ţ’ casâ dži maşieş

            Şâ ogradâ dži nuieli;

            Vin’ la maica dži ma şeri;

            Dži m’a da, dži nu m’a da,

       10  Tu-i vińi şâ m’i lua,

            Ş’oi meri la dumńiata

            Şi pi lunâ ńi-om pupa,

            Pi soari ni-om cununa.

Alex. Ciobotariu (Bilca)                                                 I. Turanschi.

V. 9 dži = De…de.

XX,20

            Ie-mă, bade, şi pe mine,

            Că la drum ţi-oi prinde bine.

            De ţi-a parea, bade, ruşâne,

            Fă-m’un brâu pe lângă tine;

        5  De ţi-a parea brâu greu,

            Fă-m’o lumină de său

            Şâ mă pune’n sânu tău,

            Şâ pe unde-i însara,

            Îi aprinde lumina.

      10  Şâ cine te-a întreba:

            De unde ai lumina?

            - Asta-i lumină de ciară,

            Puica mè dintr’a mè ţară;

            Asta-i lumnină de său,

      15  Puica mè din satul meu.

Axenia Galan (Bilca).                                           Ana Moisian.

Zu XX,20 bis 26 (hingebende, aber vergeblichte Treue) eine Variante ( Pe cel deal, pe cel colnic Merge-o pruncă cu’n voinic) aus Poiana Stampii durch Const. Stipa. Das Motiv ist sehr verbreitet, vgl, XXVII, 13 und Iarnik-Bârd. CXLVI; Sevastos S. 95-96; 122-124; Tocilescu I, Graiul nostru I, 284; II, 107; Pamfile, Cântece de ţară S. 254-55; auch im slav. Volkslied, vgl. Rudow, Z. f. roman. Phil. XIV,233.

XXI, 10

            Cine are numai-un dor,

            Trăieşte în lume-uşor;

            Eu am doauă dorurele,

            Unu-al meu şi-a puicei mele,

        5  Unu vechi[u]  de mult,

            Unu nou de-amu făcut:

            Cel vechi[u] mă pustieşte,

            Cel nou inima-mi găteşte.

M. Crăciun (Bilca).                                                          I. Vicovan

XXI,11

            Floricică alb’albastră,

            S’o strâcat dragustea noastră.

            Cu omu nepriceput

            Dragustea nu ţâne mult.

       5  Dragustile cele tari

            S’alungă câte un an,

            Dragustile cele dese

            De grabă mai iesă.

Zenovia Moisian (Bilca).                                                  L. Bodnărescu.

XXVIII,35

            Frunzâ verdži copac mari,

            Măi Georgiţâ, măi cutari,

            Şi tşi tşemi mă-ta tali?

            C’oi ptşica’n spatşili tali?

       5  Da’ şie-ţ’ păru flori domneştşi,

            Tu mńie nu-m’ trabueştşi,

            Şâ guriţa cuişoari:

            Dži-al tău dor ńimi nu moari.

Ştefan Codilinschi (Bilca).                                                       I. Turanschi.