1
octombrie 2013
Desfășurate pe parcursul a cinci zile în localitățile
Rădăuți, Suceava, Siret, cursurile celei de-a XXIV-a ediții
ale Universității populare ”Ion Nistor”
a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și-a încheiat activitatea în comuna
Arbore. Aici au fost organizate de Filiala SCLRB și de Mișcarea
pentru Progresul Satului Românesc.
Manifestarea
a fost găzduită de Școala Gimnazială ”Luca Arbure”( prof. Vasile Pahomi,
director) în eleganta sală de festivități a școlii, școala asigurând și prezena
cadrelor didactice care-și terminaseră programul. Pe lângă cetățeni din comună au mai venit
și două clase de elevi din școală, una avea o lecție de dirigenție tot despre
comuna Arbore și elevii celeilalte clase studiază la opțional despre
meșteșugurile din Arbore.
Profesorul Gheorghe Dolinski,
președintele filialei arborene, a deschis
manifestarea, a prezentat oaspeții din conducerea SCLRB. A vorbit apoi
despre tematica manifestării și a motivat de ce a fost aleasă această tematică.
Apoi profesorul Vasile Bodnar a vorbit despre trecerea localității Arbore prin
istorie, din neolitic și până-n zilele noastre, amintind și despre eventualele
săpături arheologice care s-ar putea efectua în diferite puncte ale
localității. Multe din cele comunicate nu erau cunoscute de cei prezenți.
Eu am vorbit despre obținerea de către
monumentele medievale din Bucovina a primului ”Măr de aur”, apoi despre
celelalte două, echivalentul unui premiu Oscar în turism, fiind acordat de Organizația Internațională a Jurnaliștilor
din Turism. Le-am amintit de faptul că biserica din Arbore, cu hramul ”Tăierea
capului Sf. Ioan Botezătorul, ctitorită
de hatmanul Luca Arbure cel Tânăr, pârcălab de Suceava, fiul lui Luca Arbure
cel Bătrân, pârcălab de Neamț,alături de
șase mănăstiri a fost trecută sub egida UNESCO, tocmai pentru valoarea
ei. De aceea biserica din Arbore este confundată cu o mănăstire, chiar și în
unele ghiduri turistice, deși n-ar trebui să se întâmple așa ceva.
Domnul
Trifan Irimescu, component de-o viață al echipei de jocuri bărbătești din
Arbore,a evocat istoria acestei formații recunoscută chiar și peste hotarele
țării, cu o vechime de peste 60 de ani, vorbind și de spectacolele date în
Franța, Polonia, Ucraina și în Italia, unde-au fost demni ambasadori culturali
ai României. ”Întineream când îmbrăcam
costumul popular arborean, pentru c-avem un costum minunat, admirat pe toate
meridianele lumii… Rog tineretul să păstreze cu sfințenie portul strămoșesc și
tradițiile noastre”, a spus,printre
altele.
Spectacolele date de această
formație artistică pe marile scene din România, participarea la zeci de
festivaluri de folclor , în țară și peste hotare, a fost evocată magistral de
domnul Vasile Pătrăucean, vechi activist cultural arborean. Cu mare atenție au aflat
spectatorii și activitatea pe care au desfășurat-o când au fost oaspeții
complexului cultural din Dumbrava Sibiului, timp de 11 zile.
Preotul Cătălin Berfeholschi, ca un
veritabil critic de artă, dar pe înțelesul spectatorilor, a prezentat
frumusețea frescelor de pe pereții bisericii din Arbore, comentând picturile ,în
concordanță cu canoanele bisericii ortodoxe române.
Maxim
Nistor, cel care-a condus cooperativa de artă populară din Arbore o viață, a
prezentat evoluția acesteia de la câteva zeci de femei angajate, până la cele
peste 600 pe care le-a scos la pensie. A vorbit și despre sortimentele care se
executau în aceată cooperativă, materialele folosite și
modelele executate, precum și despre țările în
care se exportau produsele realizate la Arbore.
Învățătoarea Liliana Ursan, așa cum
ne-a obișnuit de la alte activități, a prezentat o foarte interesantă
comunicare despre meșteșuguri arborene uitate, unele chiar dispărute. Nu se mai
fac în Arbore ”bocânci”( papuci din lemn), hamuri pentru cai, cojoace, bundițe.
”În gospodăria țăranului român se executa
absolut totul care-i era necesar pentru a-și duce traiul. Acum, cumpără totul.
Păcat că s-au uitat atâtea meșteșuguri”, a conchis cu tristețe dânsa.
Domnul profesor Petru Bejinariu, din
partea conducerii SCLRB, a vorbit despre mari familii de români bucovineni din
această parte a țării, care-au militat pentru independența și propășrea ei,
pentru îmbogățirea tezaurului cultural și științific al României și cel
universal. ” Gîndiți-vă numai că Bucovina
a dat până acum 23 de membri ai Academiei Române, dintre \care unii mai sunt în
viață”.
În finalul activității asistența a fost
invitată să vizioneze și o a micro expoziție filatelică cu tema ”Tezaur
strămoșesc” în cadrul căreia au fost prezentate exponate cu tematică de
etnografie și folclor, cu exponate de la cluburile filatelice din Galați,
Rădăuți, Horodnic de Jos și Arbore, expoziție care rămâne deschisă încă două
săptămâni.
Banda magnetică, după terminarea
manifestării, a înregistrat câteva păreri de-ale participanților: ”Să ne mai chemați la asemenea activități. Sunt
foarte interesante ”(Tr. M.); Trăim în această comună și n-ama știut asemenea
lucruri foarte interesant despre dânsa”(A.M), ”Dacă s-ar face asemenea
cercuri de lucru manual la școală, ca altădată,ar fi foarte
bine.”
Credem
că orice comentariu este de prisos.
Text-prof. Gh.Dolinski
Foto- Vasile Pătrăucean
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu