Va fi iarăși sărbătoare

20 noiembrie 2013 

          Recent, Consiliul director al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina s-a întrunit în ședință pentru a stabili manifestările pe care le va organiza în cinstea zilei de 28 Noiembrie, ziua Unirii Bucovinei cu Patria- Mumă, și a celei de 1 Decembrie, Unirea cea Mare.

          În urma discuțiilor purtate s-a stabilit că vom organiza o manifestare într-o zi pentru elevii Colegiului Național ”Eudoxiu Hurmuzachi” în incinta acestuia și în altă zi la Biblioteca Municipală Rădăuți pentru toți membrii Societății și pentru cetățenii municipiului Rădăuți.

          Programul va cuprinde o prezentare p.p. a evenimentelor sărbătorite, un simpozion și program artistic. Deja au fost fixate formațiile și interpreții care vor asigura programul respectiv.

          Manifestările vor fi completate cu câte o expoziție de carte scrisă de bucovineni și pentru Bucovina și o expoziție filatelică, care va fi deschisă la Galeriile de artă din municipiu cu  tema ” Arc peste veacuri”.

În ziua de 28 noiembrie va fi lansat la Oficiul poștal nr.1 din Rădăuți un plic filatelic  cu efigia cărturarului și patriotului Sextil Pușcariu și cu ziarul ”Deșteptarea Bucovinei” , plic care va fi obliterat (ștampilat) cu o ștampilă de poștă specială cu efigia lui Sextil Pușcariu.

                                                              Consiliul director,

Poezia muzicii, muzica poeziei

http://www.youtube.com/watch?v=35iUXsmEgro

                                                                          

                                                20 noiembrie 2013

Dintotdeauna am susținut, și numai eu, că sunt binecuvântați de Bunul Dumnezeu cei care-au primit harul de-a scrie poezii, compune câîntece, a le interpreta sau a povesti. Am aflat cu stupoare că doamna Elena popa- Repeziș, inginer IT la primăria Iazlovăț, are trei haruri, adică ea scrie poezii, compune și interpretează melodii de muzică populară.

 În urma unei discuții, am hotărât să organizăm la clubul pensionarilor din Rădăuți o prezentare de carte, fără să bănuiesc amploarea ce o va lua această activitate culturală.

 Am discutat cu doamna Ana Marcu, președinte al CARP ”Speranța” Rădăuți și cu doamna Carmen Andronache, președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina pentru desfășurarea acestei activități. Am convenit ca manifestarea s-o închinăm celei de-a 95-a aniversări a Unirii Bucovinei cu Patria-Mumă.

Sala clubului societății noastre a deveniut neîncăpătoare. Doamna Marcu a prezentat oaspeții și-astfel activitatea cultural a demarat. Uitasem să vă spun că doamna Repeziș venise la această manifestare cultural și cu oaspeți de seamă, dragi ei: prof. univ. dr. Mihai păstrăguș, directorul revistei ”Moldova literară”, poeta Carmen- Antoneata marcian din Suceava, fiul cel mare cu soția sa și fiul cel mivc, alături de Nicolai Cotoară, directorul căminului culrural din comuna Iazlovăț, precum și câțiva din colewgii ei.

            Pentru început am prezentat mesajul prof. univ. dr. ing. Nicolae Șorea, consăteanul sărbătoritei și mentorul ei literar. Un mesaj plin de cuvinte alese și aprecieri elogioase la adresa poetei și a cântăreței.

            O excelentă prezentare a făcut domnul profesor Mihai Păstrăguș. A vorbit despre sărbătorită la superlativ, prezentându-ne principalele momente din viața și cariera ei artistică.  A arătat că recent Filiala Iași a SCLRB a organizat tot o prezentare a cărților ei. A rămas profund impresionat de modul în care doamna compune, recită și , totodată, interpretează cântecele noastre populare.

            Am vorbit despre personalitatea sărbătoritei, activitatea ei în calitate de poetă și interpretă de muzică populară, cu atestat de profesionist eliberat de Ministerul Culturii.

            Domnul profesor Vichentie Nicolaiciuc, așa cum este cunoscut déjà publicului rădăuțean, și nu numai, a prezentat prima carte de versuri a sărăbătoritei: ”Depărtări și…lacrimi”. Deși timpul acordat pentru lecturarea cărții și redactarea prezentării a fost destul de scurt, domnul profesor ne-a dovedit c-a citit cartea în totalitate. Ca specialist, a vorbit la concret. A prezentat totul și prin ochiul iubitorului de poezie, exemplificând cele arătate cu versuri pe care le-a citit artistic. ”Sunt strofe deosebite, cu o mare încărcătură poetică sau te întrebi ce zbatere cumnplită a fost în sufletul ei de-a scris unele crâmpeie de poezie  de mare forță expresivă” a afirmat, printre altele.

Adăugaţi o legendă

            Cel de-al doilea volum de poezie, ”Frământări și vise…” a fost prezentat de subsemnatul. N-am avut decât să constat aceleași lucruri bune și foarte bune semnalate de domnul Nicolaiciuc.Temele constate din lectura poeziilor sunt iubirea , mai ales cea pierdută, natura, mama și Ziditorul. În unrelre poezii chiar se âîmpletesc două teme.

 Am mai remarcat spiritual său aprig, liber: ”Nori în suflet mi se-adună/Sar și așchii și scântei,/Mulți ar vrea să mă supună,/Ca să joc cum cântă ei…”/ (Temeri vin…) Remarcabile sunt și poeziile în care cântă frumusețile toamnei, cu simfonia ei de culori ale frunzelor. Nu este tributară unei anumite măsuri a versului, nici unei singure rime, la fel și în cazul ritmului.  Excelente sunt poeziile în care utilizează monorima, dând poeziilor o tentă de creație populară:” Iubirea ce moare/Când soare răsare/pe-nspumata mare/În zări și depărtare.”(Viața se trece).

            A urmat un recital al sărbătoritei. În primul rând s-a adresat foarte frumos asistenței, mulțumindu-i călduros pentru că, deși n-au cunoscut-o personal, au venit la această lansare de carte. A fost rugată să răspundă la câteva întrebări despre activitatea sa și despre poezii, recitând și câteva din ele care, după cum a spus, au fost considerate foarte reușite. Apoi, acompaniată la orgă de fiul ei cel mare, a delecatat asitența cu câteva melodii populare bucovinene compuse de ea. Publicul a admirat și frumosul ei costum popular, authentic bucovinean, din comuna Iazlovăț.

            A urmat o sesiune de acordat autografe. Din păcate ,oferta de carte n-a putut acoperi acoperi cererea. Dar, după cum a promis, ne vom mai întâlni la asemenea manifestări cultural. Semnificative au fost ropotele de aplauze cu care asistenșța a răsplătit evoluția artistei.

            S-ar putea ca, din cauza emoțiilor trăite la această manifestare cultural, să fi scăpat ceva din vedere, tocami de aceea îmi cer iertare dacă s-a întâmplat așa ceva.

                           

                                  X    X    X

            Din convorbirea telefonică avută cu domnul Șorea, în  dimineața prezentării, care nu s-a putut deplasa la Rădăuți din cauza unei suferințe, împreună cu alți doi profesori universitari din Iași, am reținut că aceste două cărți au fost primite la acțiunea de la Filiala Iași a SCLRB cu mare bucurie, cu entuziasm chiar. Și acolo doamna Repeziș s-a prezentat în costum național,  storcând câteva lacrimi bucovinenilor care au asistat. A încântat auditoriul cu minunatele noastre melodii populare bucovinene.
 

                                                             A consemnat cu adânc respect,

                                                                             prof. Gh.Dolinski

                                                              Foto. Vasile Pătrăucean

Lansare de carte = mare sărbătoare

                                                                                                   11 noiembrie 2013

          Putem afirma cu certitudine că Bucovina istorică, cu frumusețile ei naturale și cu oamenii ei minunați, este un izvor nesecat de inspirație pentru cei care au condei măiestru, fermecat.

          Este și cazul distinsului intelectual Petru Bejinariu, un membru foarte activ al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina care, pe durata a patru decenii de activitate rodnică sub toate aspectele, a pus la dispoziția publicului douăzeci și unu de volume.

          Apariția unui nou volum ,” Familia Isopescu în mișcarea națională din Bucovina”, ediția a doua, revăzută și adăugită, ne-a prilejuit organizarea unei întâlniri a membrilor societății și a simpatizanților noștri. Astfel că sala de ședințe a bibliotecii municipal ”T. Flondor” din Rădăuți, la ora începerii activității era arhiplină, participând peste 170 de personae. Foarte important este faptul vă-n sală erau și mulți elevi din clasele terminale ale colegiilor din municipiu. De fapt, și politica Societății este de a atrage cât mai mulți tineri la activitățile noastre, pentru că ștafeta trebuie dusă mai departe.

          Activitatea a fost deschisă de doamna director Carmen Andronache, președinte al SCLRB, care, după prezentarea programului, a vorbit despre personalitatea profesorului- director Petru Bejinariu. În final ,a propus  participanților să fie de accord să înaintăm consiliului municipal propunerea ca domnului Petru Bejinariu să i se acorde titlul de ”Cetățean de onoare”.  Propunerea a fost subliniată de asistență cu aplauze prelungite, deci afirmative.

          Profesorul I. Halip de la Colegiul Național ”Eudoxiu Hurmuzachi” a făcut un excurs prin bogata activitate didactică a domnului Bejinariu. A spus apoi câteva lucruri relevante despre această carte, arătând care este valoarea ei și pentru învățământul românesc de biologie.

          Profesorul Victor Iosif a  vorbit elogios și despre această carte și apoi a evocat personalitatea lui Ifrim Isopescu, fost director al Școlii Vicovu de Jos. Foarte interesante au fost și mărturiile unor vârstnici din satul său, care l-au cunoscut pe Ifrim. Emoționante au fost cuvintele pe care aceștia i le-au

                                                                   

încredințat domnului Iosif să le ducă mai departe. Pe baza acestor mărturii a creionat și un excepțional portret fizic și moral al acestuia.

          Eu am vorbit, în general, despre această nouă carte, scoțând în evidență munca depusă de autor în studierea documentelor de epocă, a culegerii mărturiilor și a redactării cărții. Am vorbit apoi despre personalitatea lui Ștefan Isopescu, cel care a slujit la altarul bisericii ctitorite de hatmanul Luca Arbure cel Tânăr din Arbore timp de 39 de ani.

          Maestrul Emil Ianuș a elogiat activitatea domnului Petru Bejinariu și, așa cum ne-a obișnuit, i-a dedicat și câteva versuri. Am reținut că dorința lui este ca domnului Bejinariu să i se ridice o statuie.  Dar este cam sceptic pentru că ,în ziua de astăzi, oamenii sunt așa cum sunt.

          Autorul cărții, vădit incomodat de laudele care i s-au adus ( pentru că nu suportă să fie lăudat)  a vorbit despre principalele familii din Bucovina, adevărați patrioți  fiind membrii lor. A motivat de ce a scris această carte, de ce s-a întors la ea completând prima ediție. Recomandă tinerilor să citească cartea pentru a cunoaște bine istoria Bucovinei.

Foarte interesante  pentru public au fost aprecierile oamenilor vremii despre membrii familiei Isopescu, care au fost o familie de adevărați patrioți bucovineni.

          În finalul activității s-a aprobat ca domnul Petru Bejinariu să fie propus pentru titlul de ”Cetățean de onoare”, cu speranța că domnii consilieri municipali vor aprecia acest luru și-l vor aproba. Consiliul Director al SCLRB a fost mandatat să înainteze aceasă propunere în scris.

          Pe un pertete al sălii au fost afișate două planșe mari. Pe una din ele erau  afișate protretele unor membri ai familiei Isopescu, iar pe cealaltă, în pregătirea evenimentului care va veni, sărbătoarea Unirii Bucovinei cu Patria- Mumă erau afișate portretele unor corifei bucovineni care au militat pentru această Unire și au înfăptuit-o. Pe două mese au fost prezentate mai multe cărți scrise de domnul Petru Bejinariu sau de alți scriitori din Bucovina despre oamenii și ținuturile Bucovinei.

          Nu ne lăudăm, dar și această activitate a fost una de excepție, receptată cu mult interes de publicul spectator. Nu vom întâlni din nou joi, când vor fi lansate două cărți de poezie, activitatea fiind organizată în colaborare cu Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor  ”Speranța ” din Rădăuți.

                                                               Text: prof. Gh.Dolinski

                                                                Foto: prof. Șt. Rotaru

Profesorul Nicolaiciuc, personalitate bucovineană

.                                                                                              9 noiembrie 2013

          Era în luna brumar a anului de grație 1943, mai precis în ziua de 14 când, în gospodăria lui Dimitrie Nicolaiciuc, cetățean al comunei Măriței din ținutul Bucovinei,  , Maria, distinsa lui soție, i-a mai dăruit un fiu , care a fost botezat Vichentie, care va fi dezmierdat  Ghenik. Era al zecelea  copil al familiei.

          Destule nenorociri s-au abătut asupra acestei familii. Fratele lui cel mai mare murise într-un lagăr de prizonieri din Donbass, chiar în ziua de Crăciun din anul 1944; tatăl său, încă un frate și două surori i-au murit de tifos exantematic în iarna lui 1944-1945… Mama lui rămâne văduvă cu cinci copii mici înfruntând greutățile vieții generate de războiul recent încheiat și în timpul foametei crunte care venise și peste ei. Dar prin abnegație , muncă asiduă și credință în Dumnezeu au învins.

          Studiile primare și gimnaziale le face în satul natal numai în limba ucraineană; cele liceale le face la Suceava și la Siret, tot la secția ucraineană. Urmează studii superioare în cadrul  institutului pedagogic și la Universitatea ”Al.I.Cuza” din Iași .

          Cariera didactică și-a început-o la Școala generală din Horodnicu de Sus, continuând-o la Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” din municipiul Rădăuți, predând în primii ani limba rusă și română, apoi numai limba română. După 40 de ani la catedră se pensionează, dar mai predă limba română la școli din Delta Dunării și la Iaslovăț din județul Suceava.

          Menționez faptul că a deținut și funcția de director de școală timp de 10 ani și 3 ani a fost director cu munca educativă la Școala gimnazială ”Mihai Eminescu” din municipiul Rădăuți.

          Permanent a fost preocupat de perfecționare și de cercetare științifică.

De aceea a participat cam la toate simpozioanele cu comunicări științifice, care au fost apreciate de cei care l-au ascultat. Menționez doar comunicările: ”Paralelă între Miorița și Mai am un singur dor de Mihai Eminescu”  și ”Paisie Velicikovski- personalitate exemplară în ortodoxia universală a secolului al XVIII-lea” la congresele al IV-a lea și al V-lea ale filologilor români, care s-au desfășurat la Timișoara, respectiv la Chișinău ( 1992 și 1994).

          Unde a muncit a avut rezultate de excepție. Elevii săi au luat premii la sesiunile științifice județene precum și la olimpiadele naționale de limba română.A inițiat și a condus, în colaborare cu colegii de la școlile în care a lucrat, reviste școlare ca : ”Interferențe” la Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu„ din Rădăuți și ”Lotus” la Școala gimnazială din localitatea C.A.Rosetti din Delta Dunării.

          Studiile  cu caracter filologic , publicate în diferite reviste, precum și diferite articole, discursurile sale parlamentare le-a adunat între coperțile cărții ”Repere culturale și umane”, apărută în anul 2005.Aici este locul să menționăm și activitatea sa publicistică. A fost redactor-șef al periodicului ”Exod”, organ de presă al Societății culturale ”Traian Chelariu” ( două numere); redactor-șef al revistei bilingve ( româno-ucraineană) ”Verchovyna”, care apare pentru ucrainenii din România ( șase numere), secretar de redacție al revistei rădăuțene ”Iconar” (serie nouă); redactor-șef adjunct al periodicului bilingv rădăuțean- cernăuțean ”Clopotul Bucovinei” ( 58 de numere); este cofondator și membru în colectivul de redacție al revistei de cultură bucovinene ”Obcina literară” ( până în prezent au apărut     numere) și colaborator al ziarelor cernăuțene ”Ceas” și ”Bukovyna”.

          Activitatea sa publicistică s-am co0ncretizat în articole publicate în publicații ca:” Bucovina literară”, ”Crai nou”, ”Monitorul de Suceava”, ”7 zile bucovinene”,”Săptămânalul de Rădăuți”, ”Analele Muzeului Suceava”, ”Limba și literatura română”, ”Analele Bucovinei”,”Curierul ucrainean”, ”Limba Română ” (Chișinău), ”Vilne slovo”, ”Ukrainskyi visnyk”, ”Novîi vik”, ””Samostiina Ukraina”, ”Plai românesc” (Cernăuți), ”Exod”, ”Obcina literară” și ”Clopotul Bucovinei”.

          A muncit nemijlocit  și la editarea unor cărți: ”Umbra partizanului” de Victor Macoveiciuc și ”Povești neștiute. Povestea mamei mele” de Valentina Hrișcă.

          Pe lângă activitatea sa didactică, culturală și civică, a desfășurat și o rodnică activitatea politică. A fost trimis deputat în Parlamentul României de către etnia ucraineană din România. Și în perioada respectivă s-a interesat de viața și ucrainenilor din România, pe care i-a vizitat acasă la ei, i-a consiliat, i-a ajutat, moral și material, mai  ales pe acei din  zonele Suceava, Maramureș, Botoșani, Banat și Delta Dunării. Prin contribuția sa directă au fost înființate emisiuni de radio, în limba ucraineană, la studiourile din Iași,Timișoara și Cluj-Napoca, secții de ucraineană la universitățile din Suceava și Cluj- Napoca. Iar prin contribuția sa directă bustul lui Taras Șevcenko a fost amplasat la Negostina- Siret și în anul 1977 a fost reînființat Liceul Pedagogic ”Taras Șevcenko” din Sighetu Marmației.

          După studii aprofundate a evocat, în articole, viața și valoarea literară a personalităților Mihai Eminescu, Taras Șevcenko,  Ivan Franko, Paisie Velicicovski, Olga Kobylanska, Isidor Vorobkevici, George von Lovendal, Silkvestru Iaricevski, Olecsa  Romaneț, Ivan Mykolaiciuk, Tamara Sverniuk, Mykola Ceredaryk,Mircea Streinu, Traian Chelariu, Iulian Vesper, Daniel Șandru, Grigore Bostan, PS Ghersim Putneanul, George Muntean, Mircea Grigorovița, Grigore Vieru, Dimitrie Vatamaniuc și mulți alții.

          Apreciindu-i întreaga activitate,multe personalități au scris elogios despre Vichentie Nicolaiciuc. Așa au fost: Emil Satco, Adela Popescu, Ion Cozmei, Ion Beldeanu, Ion Nedelea, MălinaAnițoaiei, Kolea Kureliuk, Ilie Romaniuc, Sextilia  Crăciun, Elisabeta și Ion Prelipcean, Emil Ianuș, Mircea Rusu, Gheorghe Dolinski, Maria Toacă, Dumitru Covalciuc, Vasile Carlașciuk și mulți alții. Simpla înșiruire de mai sus nu vă spune nimic? Sau vă spune totul.

          L-am cunoscut foarte bine pe distinsul profesor Vichentie Nicolaiciuc. Impunea respect prin simpla sa prezență. Întotdeauna vorbea foarte bine documentat, uneori chiar mai mult decât trebuia. Nu vroia să scape nici măcar un amănunt minor. Explică totul până la cel mai mic amănunt.

Demn de semnalat este faptul vă este un foarte bun organizator pentru activitățile culturale pe care le organizăm în zona Rădăuților, mobilizează prieteni și colegi, este un foarte bun comunicator între oameni.

          Cred că ar fi fost suficient dacă aș fi reprodus remarca maestrului Ion Cozmei despre profesorul Vichentie Nicolaiciuc , și anume:”În orice domeniu în care a acttivat, Vichentie Nicolaiciuc a lăsat urme adânci și edificatoare care au înnobilat faptele sale de muncă în slujba celor mulți, în spiritul dreptății, al frumosului și al adevărului.”

          Așadar, la împlinirea a șapte decenii de rodnică activitate, nu-mi rămâne decât să-i urez sănătate multă, de care are stringentă nevoie, putere de muncă și bucurii multe de pe urma membrilor familiei sale, dar și să rămână același

activist vajnic pe tărâmul culturii, educației și a vieții sociale.

                             La mulți ani, dragă prietene !”

                                     

      A consemnat cu admirație, dragoste și prietenie,

                                                              prof. Gh.Dolinski

INVITATIE

Ne mândrim cu personalităţile bucovinene

de prof. GH. DOLINSKI, |08.11.2013|

 

      Încă înainte de sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Consiliul director al SCLRB a hotărât să popularizăm în toate localităţile din partea de sud a Bucovinei istorice personalităţile Societăţii care-au luptat pentru românism şi-au dus faima acestui ţinut mustind de istorie în ţară şi chiar dincolo de fruntariile ei.

La propunerea dnei prof. Doina Bighei, preşedinta Filialei Gura Humorului, am hotărât să deplasăm o mică delegaţie la Gura Humorului pentru a vorbi unui public local despre patru personalităţi bucovinene. Ne-am bucurat când am aflat că, la propunerea doamnei director a Colegiului „Alexandru cel Bun”, activitatea noastră va fi integrată în „Zilele colegiului”.
Am avut surprize mari şi plăcute chiar de când am păşit în colegiu, unde am fost întâmpinaţi de dna Mariana-Daniela Pintilie, director adjunct, care ne-a invitat la o discuţie preliminară. Tematica fusese trimisă colegiului cu câteva zile înainte, dar o mică discuţie organizatorică nu strica. În faţa unei ceşti cu cafea aburindă am prezentat încă o dată personalităţile despre care vom vorbi, s-a stabilit timpul pentru comunicări…
Aula colegiului era plină ochi. Acolo ne aşteptau aproximativ 100 de tineri, în costumaţie de sărbătoare şi, ce este mai important, foarte liniştiţi. Erau elevii claselor IX-XII, clase de filologie, elevi care-şi manifestaseră dorinţa să participe la această activitate.
Dna director Mariana-Daniela Pintilie a deschis manifestările, prezentând invitaţii, scopul întâlnirii, iar nouă ne-a prezentat profesoarele care-i însoţeau pe elevi. Astfel am avut plăcerea să le cunoaştem pe doamnele profesoare Luminiţa-Brânduşa Cîmpan, Adriana Apetri, Ştefania Boca, Georgeta Negrea şi Diana Sabău. Am aflat că dânsele sunt cele mai active cadre didactice la activităţile în afară de clasă şi extraşcolare, permanent fiind în mijlocul tinerilor.
Dna Doina Bighei, preşedinta filialei, m-a desemnat să fiu moderatorul întâlnirii. Am dat cuvântul dlui prof. Luca Bejinariu. Aşa după cum îl cunoaştem de la atâtea activităţi, a fost foarte precis, scoţând în evidenţă activitatea cărturarului patriot Aron Pumnul pentru propăşirea limbii române pe teritoriul Bucovinei istorice. A prezentat multe aspecte inedite din activitatea cărturarului patriot.
Dl prof. Petru Bejinariu a vorbit, aşa cum suntem de-acum obişnuiţi, sistematizat şi foarte documentat despre familii de mari români care şi-au închinat viaţa şi activitatea Bucovinei istorice. A insistat asupra celor care s-au ridicat din familia Isopescu, punctând rolul acestora în mişcarea naţională din Bucovina. De fapt, acestei familii le-a închinat şi o carte recentă, ediţie revăzută şi adăugită.
Despre activitatea şi personalitatea acad. Radu Economu a vorbit dl ec. Ion Burciu. A evidenţiat faptul că, pe lângă activitatea ca om de ştiinţă, acesta s-a evidenţiat şi pe terenul luptei pentru românism în Bucovina istorică. A insistat asupra cărţii „Unirea Bucovinei – 1918”, scoţând în evidenţă cum a văzut academicianul acest eveniment crucial din viaţa României în general şi a Bucovinei istorice, în special.
În final am vorbit despre personalitatea lui Gherasim Buliga, primul preşedinte al Societăţii studenţeşti „Arboroasa”. M-am mândrit că acesta era din familia unui ţăran din Arbore, satul meu natal. De-aici s-a ridicat un cărturar, absolvent al Universităţii din Cernăuţi, care a deţinut o funcţie aşa de importantă în cadrul mişcării studenţeşti din vremea Imperiului austro-ungar. Am prezentat şi activitatea acestuia ca profesor la Liceul „Ştefan cel Mare ” din Suceava, la liceul din Cernăuţi, precum şi ca autor de manuale originale pentru liceu, parcă s-ar fi săturat să înveţe elevii după manuale nemţeşti sau traduse din limba germană.
O remarcă deosebită: pe durata celor 90 de minute cât a durat activitatea, niciunul dintre profesori nu s-a ridicat ca să facă linişte. Am avut impresia că predam la o clasă de copii foarte cuminţi. Am remarcat ambianţa acestui colegiu, ornarea pereţilor, curăţenie exemplară, pentru că aveai impresia că ai păşit într-o adevărată farmacie. Aşa profesori, aşa elevi de excepţie. Bravo lor!
Oare cum aţi interpreta gestul unei eleve? Ne pregăteam să ne retragem într-un loc liniştit pentru a mai discuta ceva. De maşina noastră s-a apropiat o elevă şi i-a mulţumit doamnei profesoare pentru că au participat la o asemenea activitate. Iar pe noi ne-a rugat să mai venim cu asemenea activităţi!
La un pahar de… vorbă am analizat cu gazdele activitatea şi am rămas plăcut surprinşi când ni s-a propus să mai venim pentru a vorbi despre asemenea personalităţi ale Bucovinei. Am răspuns cu plăcere invitaţiei, dar gazdele ne vor propune personalităţile despre care doresc să le vorbim.