Personalități culturale siretene

                                                                                                       

  3 octombrie 2014

                                  

            Cine studiază cu atenție istoria orașului Siret sub multiplele sale aspecte: istoric, cultural, educativ, economic și social poate constata cu ușurință  că plaiurile siretene, mustind de istorie, au dat ținutului, țării , și nu numai, personalități puternice, de primă mărime.

Ținând cont de acest lucru, filial locală a Socieytății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina ( președinte prof. Florin Crețu) și-a făcut un bun obicei de-a comemora aceste personalități sau a le omagia la diferite intervale de timp. Așa s-a întâmplat și recent când, în cadrul cursurilor Universității Populare ”Ion Nistor”, a organizat manifestarea cultural ”Personalități ale culturii din orașul Siret.”

            La manifestarea menționată  au participat intelectuali, pensionari și în activitate, din oraș  și din împrejurimi, elevi din clasele terminale ale Grupului școlar ””Lațcu Vodă” din oraș, alți cetățeni, manifestarea având loc în primitoarea sală de ședințe a primăriei din localitate.

            Domnul professor Florin Crețu, președintele filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română din localitate, a prezentat invitații, a arătat scopul întrinirii și a vorbit despre revista < Freamătul literar > și colaboratorii săi”. A prezentat apoi invitații, care au prexzentat comunicările: ”Teopdor Ștefanelli, membru fondator sl  Societății academice studențești < Arboroasa> din Cernăuți”( prof. Silvestru Pânzariu); ”Nicolae Simionovici, colaboratro al presei pedagogice  ” ( înv. Corina Călinescu); ”Un moment important din istoria Moldovei ”( prof. Radu Vizitiu); ” Nicolae Ițcuș, manager și om de cultură” (Cristina Ciobanu și Lica-  Narcisa Daniliuc, bibliotecare); ”Eugenie Sireteanu, membru în conducerea Societății < Arboroasa >”( ec. Ion Burciu); ”Muzeul etnografic Siret ” ( Dorel Ursachi, muzeograf) și  ”Muzeul lui Toaderi Hrib și amenajarea noului muzeu etnografic arborean” ( prof. Gh.Dolinski).

            Domnul prof. Petru Bejinariu a prezentat asistenței ultimul număr al revistei ”Septentrion”, organul de presă al SCLRB, insistând asupra articolelor în care este evocată viața Bucovinei în timpul primului război mondial. A recomandat asistenței să-și procure această revistă, de fapt o adevărată carte, pentru a o  studia cu temeinicie, pentru că vor avea foarte multe de aflat, multe din lucruri fiind inedite.

            Participanții au putut vizita și-o expoziție de carte despre istoria  și cultura Bucovinei, cărți scrise de bucovineni, și nu numai, care a fost amenajata

în incinta bibliotecii orașului,  ”Teodor Ștefanelli”.

            Prin grija prof. Petru Bejinariu a fost realizat un elegant și foarte interesant  program al activității. El a cuprins citate din diferite articole scrise de Iorgu G. Toma, Ion Popescu- Sireteanu și un extras din Anuarul Liceului de Stat ”E.Hurmuzachi” ( 1922). Au fost reproduse și fotografii de-ale lui Ștefanelli, Teliman, a casei în care-a locuit Ștefanelli, Simon- Florea Marian, precum și cu harta Bucovinei istorice. Tot Domnia- sa a făcut și o donație de carte pentru biblioteca orășenească Siret.

            A fost o manifestare culturală foarte interesantă, instructivă și educativă, informând participanții cu unele date inedite, datorită muncii minuțioase a celor care-au prezentat comunicările. Meritul acestora este  mare pentru că aceștia au dat dovadă de multă competență în redactarea lor. Acum așteptăm cu nerăbdare ca alte filiale să ne invite la asemenea acțiuni. Deja știm că următoarea va fi la Biblioteca județeană ”I.G.Sbiera”, unde vom asista la o prezentare de carte.

                                                              Text și foto. prof. Gh.Dolinski

Crris, iepurașul filatelist

                                                                                           29 septembrie 2014

Note de lector

          Recent, în literatura filatelică românească ( poate cea mai săracă rudă a literaturii române) a văzut lumina tiparului o carte de excepție Este vorba de volumul ”Crris, iepurașul filatelist”, autoarea fiind doamna profesoară Mihaela Bulai, conducătoarea Clubului filatelic ”Ștefan Petică” al școlii gimnaziale cu același nume  din comuna Liești, județul Galați. Precizez doar faptul că doamna profesoară a înființat acest club filatelic, pe care-l conduce cu pasiune, cu dragoste pentru micii filateliști și cu competență. Dovadă sunt prezențele membrilor acestui club  la expozițiile interjudețene și naționale, de unde s-au întors cu premii multe.

          Doamna profesoară este de-acum o filatelistă cu vechi state de serviciu în domeniul filateliei. Este și normal pentru că, după ucenicia făcută, are deja

14 ani de când activează oficial în filatelie, mai precis de când a pus bazele acestui club filatelic. Rostul lui, după mărturisirea făcută de doamna profesoară, a fost acela de-ai aduna pe mici filateliști sub aceeași umbrelă pentru desfășurarea de activități filatelice în mod organizat.

          Consider că această carte- document s-a închegat în urma experienței acumulate și are drept scop, după cum este scris chiar pe coperta ei ” să fie și ghid pentru cercurile școlare de filatelie și/ sau pentru cursurile școlare opționale”. Deci este o intenție nobilă.

          Volumul este realizat echilibrat. Este compus din 8 capitole, în fața cărora autoarea plasează un ”Argument”. Acesta pornește de la definirea filateliei, caracterul ei, legătura cu alte discipline, obiectul ei, nominalizarea  celor  de la care autoarea a învățat, cum a  ajuns la ”Crris, iepurașul filatelist”, încheind cu mărturisirea de suflet de ce-i place filatelia.  Foarte interesantă este meditația doamnei despre filatelie: ”Filatelia este frumoasă pentru că ne învață altfel, mai plăcut și, dacă vrem, mai ușor, lecții despre lumea din jur. Nu credeți ? Deschideți această carte și faceți cunoștință cu un iepuraș nostim, care vă învață câteva lucruri esențiale despre colecționarea timbrelor.” Vreți un îndemn mai competent? Nu cred.

          Capitolul întâi are un titlu sugestiv ”Cum am devenit filatelist ”, dar și cu exerciții pentru cititor, cerându-i-se acestuia să explice câțiva termeni filatelici, încheindu-se cu un tabel în care tânărul filatelist să-și noteze prietenii cu toate datele lor de contact.

În capitolul al doilea ”Am primit o scrisoare” este un bun prilej de a explica unii termeni cu care lucrează oamenii, de regulă: scrisoare, destinatar, expeditor. Cunoașterea corectă a acestor termeni este foarte importantă pentru orice om, nu numai pentru filateliști.

Era normal ca următorul capitol să se intituleze ”Am cea mai frumoasă colecție !” Aici sunt prezentate diferite emisiuni de mărci poștale. Totodată, explicându-se altă serie de termeni filatelici . mancolistă, emisiune, dantelură, catalog, listă de prețuri etc.

”Știu cum este o marcă poștală” se intitulează capitolul al patrulea. Este reprodus un dialog imaginar între tată și iepuraș despre structura unei mărci poștale, pentru aceasta utilizându-se un dicționar filatelic.

Interesantă este propunerea de participare la o expoziție filatelică și tocmai de aceea se intitulează așa capitolul următor. Discuția dintre tată și fiu este foarte interesantă și cititorul află foarte multe despre cum se alege o temă și cum se realizează un exponat pentru expozițiile filatelice. Autoarea prezintă și modul în care tinerii filateliști trebuie să manipuleze mărcile poștale., educându-i pentru o manevrare corectă. Câțiva ani la rând și  micii filateliști din Liești au fost în vizită la expoziția ”MARTINEL-Micimako”, care-a fost organizată la Miercurea Ciuc.  Tot acolo au fost organizate și expoziții de filatelic competitive, de unde tinerii filateliști s-au întors cu premii.

          ”Vești de la Martinel” se intitulează capitolul al șaselea în care autoarea își propune să clarifice cum se spune ”marcă” sau ”timbru”, lucru pe care îl rezolvă cu brio. Dar acesta este doar un pretext pentru a evoca legăturile cu Clubul filatelic din Miecurea Ciuc, care-a organizat de-a lungul anilor expoziția- concurs ”Martinel-Micimako”.        

          Capitolul ”Vreau timbrulețul acela!” este un pretext pentru a-i învăța pe tinerii filateliști cum se pot desprinde de pe plicuri mărcile poștale pentru a putea fi aranjate în clasor. Recomandă tinerilor filateliști să pună în clasoare fragmentele de plic pe care sunt mărcile poștale  pe care le doresc.

          În capitolul al optulea autoarea clarifică ce este o pasiune , în general, și pasiunea pentru filatelie, în special. Procedează metodic, exact ca la o oră de clasă la limba și literatura română. În cazul în care  mai mulți copii vor citit această carte, în general, și acel capitol, în special, vor deveni pasionați de filatelie, așa de frumos, elegant, convingător  și interesant pledează doamna profesoară pentru filatelie. Și, cum filatelia pentru tineret în România suferă foarte mult, va fi un câștig pentru aceasta.

          Foarte interesante și utile sunt două lucruri pentru această carte. În primul filatelice culese , fie din ”Almanahul filatelic”, fie din alte publicații.

De un efect deosebit sunt epigramele,  sfaturile  pentru începători și spațiul lăsat pentru diferite însemnări filatelice. După unele capitole se face și puțină istorie poștală sau se dau sarcini pentru cititori. Excelent !

Al doilea lucru demn de semnalat este acela că la începutul fiecărui capitol sunt date cuvintele-cheie, așa cum se procedează și la lecțiile de limba și literatura română. Astfel cititorul este avertizat asupra căror noțiuni trebuie să se aplece cu mai multă atenție. Tot în sprijinul tinerilor filateliști este și tabelul în care apar câteva zeci de țări din lume arătându-se care este indicativul acestora pe mărcile emise de ele.

După ultimul capitol este inserat un ”Dicționar filatelic” luat din volumul realizat de Marcel Dănescu în anul 1979. Sunt explicați zeci de termeni, care sunt de un  real folos filateliștilor începători. Urmează mai multe informații despre diferite teme căutate de filateliști și în care publicații se găsesc. După aceasta urmează precizarea și a bibliografiei care a fost folosită pentru realizarea acestei lucrări.

Volumul este încheiat în mod strălucit prin prezentarea color a mai multor planșe foarte utile pentru tinerii filateliști: mărci și întreguri poștale, imaginea primei serii de mărci poștale românești, mărci poștale din diferite țări, exemplu de serii de mărci poștale, ilustrate maxime, FDC-uri, materialele cu care se poate realiza exponatul ”Locomotive” ( mărci, întreguri, ilustrate maxime). Urmează  prezentarea ziarului românesc ”Zimbrulu și vulturulu”( 1858), cel mai scump ziar din lume, care este cotat la 4 milioane de euro în zilele noastre.

Urmează, cum era și firesc,  reproducerea câtorva fotografii cu membrii clubului filatelic al școlii, copiii fiind surprinși de obiectivul aparatului de fotografiat în timpul activităților lor filatelice sau conexe filateliei.

Recomand cu cea mai mare căldură achiziționarea acestui volum- document, care va fi de un real ajutor filateliștilor actuali, dar și acelora care, probabil mai târziu, se vor  dedica filateliei. O fi lectura, după cronicarul moldovean ” cea mai plăcută zăbavă, iar eu adaug la lectură și filatelia. Este o carte de excepție, care sintetizează munca asiduă a doamnei profesoare, dublată de o mare pasiune și o dragoste nețărmurită față de copii. Pentru acest volum merită cele mai sincere felicitări și urările noastre de sănătate multă, multă, pentru că filatelia mai are mult de învățat de la dânsa.

    A consemnat cu admirație, mândrie și mare interes,

                                           prof. Gh.Dolinski

Sunt greu vârstnicii de pornit…

                                                                                     

  31 decembrie 2013

                                 

          ..dar, de-i pornești, sunt greu de-oprit, spune o veche zicală românească și cât adevăr este în ea ! Am putut să constat acest lucru cu prilejul diferitelor manifestări recreative organizate în cadrul Casei de Ajutor Reciproc ”Speranța ” din Rădăuți. Am schimbat puțin zicala populară, preluată și de poetul George Coșbuc, dar, sincer să fiu, nu sunt de acord să spun bătrâni și veți vedea de ce. Ultima distracție ne-a fost prilejuită de sărbătorirea zilei de 1 octombrie, ”Ziua persoanelor vârstnice”, dar eu le-aș spune persoane de vârsta a treia.  Consider că această denumire este una mai acceptabilă.

          Acum trei ani a fost inițiată această sărbătorire și de la an la an cercul nostru s-a mărit, ajungând acum la peste 80 de persoane. Acum au fost pensionari tinei, mai puțin tineri și chiar tineret. A fost o îngemănare simbolică  de generații. Dar toți am fost pregătiți pentru o noapte lungă. Și așa a și fost.     Petrecerea s-a desfășurat în saloanele unui cochet restaurant din municipiul Rădăuți. Conducerea acestuia s-a străduit să ne asigure o atmosferă intimă, bucate și băuturi alese și, ce este foarte important, o servire ireproșabilă. În plus, tânărul Andrei ne-a pregătit un foarte ales repertoriu de muzică de toate genurile, ducându-ne în timp, pe cei mai mulți, în anii tinereții noastre.

          Doamna Ana Marcu, președinte CARP, a primit invitații și a rostit un cuvânt de bun venit. Le-am vorbit apoi, succint, despre importanța zilei de l octombrie, iar Ion Burciu, Ion Iosif, Gheorghe Dascălu și eu am căutat pe toată durata  petrecerii să-i înveselim cu glume sau cu poezii (Ion Burciu). Distracția a fost totală.

          Și, pentru că s-a cerut și anul acesta, am organizat și un concurs de dans și jocuri populare. Bineînțeles că cei care cuceriseră anul trecut locurile I-III n-au avut acces în concurs. Credeți c-a stat cineva pe scaun ? În nici un caz. Dacă-ți aruncai privire la mese în timpul dansului, vedeai numai scaune goale , de credeai că plecaseră mesenii. Dar ei erau la dans. Situația finală s-a cernut, s-a cernut… și s-a stabilit clasamentul final: Ioan Crețu cu soția ( I), Elena Fedorciuc, Elena Potârniche și  Popa (II) și Gheorghe Lavric și  Abageru ( III). O mențiune specială pentru octogenarul Vasile Curea care ne-a demonstrat ce dansator bun era în tinerețe.

A urmat o tombolă la care fiecare a câștigat câte ceva: de la un obiect de câțiva bănuți la unul de zeci de lei. Și-aici a fost distracție mare pe seama obiectelor câștigate.-     

Trecuse demult de miezul nopții când, rând pe rând, perechi, dar mai mult solitari, au plecat toți spre casă. Am cules multe impresii despre această distracție, dar, cum nu le pot prezenta pe toate pentru cei nemenționați s-ar supăra, le sintetizez în  4   cuvinte: superb, distractiv, emoționant, energizant. Se mai poate spune ceva: ne-am propus să cinstim și Ziua României cu așa o distracție. Nu de alta, dar să mai treacă ceva timp să ne refacem forțele.  

              Text : prof. Gh.Dolinski

               Foto: ing. Ștefan Rotaru

Primire voievodală la Rădăuți

                                                                                                                            30 august 2014

                                         

    Era la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai précis în anul 1898, când a avut loc la Ploiești primul congres al învățătorimii române. Dacă ne gândim la faptul că-n acele vremuri era foarte greu să organizezi învățătorii  din România, concluzionăm că acest proces a început cu ceva ani înainte până a fost finalizat. Iar primul mare congres al învățătorilor români organizat în Bucovina, care la acea vreme era sub dominația austriacă, a avut loc în anul 1914. Deci anul acesta este congresul centenarului.

            Considerăm că este o mare cinste că județului nostru i-a fost acordată mare onoare de-a fi organizatorul și gazda celui de-al XXXVI-lea congres al Asociației Generale a Învățătorilor din România (AGIR). El s-a desfășurat în perioada 20-28 august 2014 la Suceava, Rădăuți, Cernăuți, Chișinău și Eforie Sud. Ajuns la aceadstă ediție, congresul a intrat déjà în tradiția învățământului românesc.

La toate congresle noastre au participat miniștrii și foștii miniștri ai educației  din România și din alte țări, președintele României, președintele și vicepreședintele Academiei Române, parlamentari și europarlamentari, reprezentanți ai autorităților locale, personalități ai vieții publice și din domeniul culturii. Au conferențiat nume de cel mai înalt prestigiu din domeniul științelor educației și al culturii.

            Ținându-se cont de fructuoasa activitate a Asociației Învățătorilor ”G.Tofan” din fostul județ Rădăuți ,conducerea AGIR a încredințat organizarea unei activități a actualului congres și în Rădăuții Bucovinei.

            Pentru delegați a fost organizată o excursie pe itinerariul Suceava- Rădăuți-Sucevița- Putna- Suceava, pe traseu vizitându-se monumentele istorice din localitățile bucovinene și încheindu-se cu vizitarea mănăstirii  Bogdana și un popas la grădina de vară ”Țărăncuța” din municipiul Rădăuți. Aici au avut parte de o primire așa cum o făceau bucovinenii cu voievozii Bucovinei. Aici au avut loc și întâlniri cu oamenii școlii din aceste localități, precum și cu elevi.

            Ansamblurile folclorice ”Străjăncuța” ( instructor înv. Elisaveta Teleagă), ”Bilcuța” ( înv. Elena Negru) și Cenaclul ”Mignon” ( poetul Constantin Georgescu) le-au organizat această primire. Membrii ansamblurilor, îmbrăcați în

minunate costume populare, aliniați pe două rânduri, în ropote de aplauze și în sunetele cântecelor noastre populare, interpretate de Elena Negru, au primit oaspeții. Cu vocea ei caldă, dar puternică, Elena Negru a dominsat întreaga

asistență, încântându-I pe oaspeți cu triulurile melodiilor bucovinene actuale și mai vechi. A fost secondată strălucit de copilașii celor două ansambluri foclorice și de nepotul renumitului rapsod bucvinean Vasile  Mucea. Nestematele noastre foclorice au fost appreciate la superlative de participanții din țară și dincolo de fruntariile ei, chiar unii dinhtre ei au transmis mesaje puse pe notele unor cântece populare din zona respectivă.

            Mesaje de bun venbit și de felicitare au rostit Elena negru și subsemnatul, care a a vut un mesaj și din partea societății pentru cukltura și literature Româdă din Bucovina. I-am rugat să adopte o rezoluție prin care să se propună adoptarea de către guvernanți a unor măsurti care să ducă la finanțarea corectă șși legală a învățământului românesc și a îmbunătpățirii vieții cardrelor didactice, care au ajuns adevărați apostolic, mai ales cei din mediul rural.

            Membrii celor două ansambluri folclorice, având și-o experiență bogată, au însuflețit asistența pe durata a peste două ore, de foarte multe ori punându-I în siituația de-a se vedea ridicați de la mese și a se prinde în hortă sau în sârbă. Era un tablou încântător, mai ales când jucau alături de copii.

            Domnul  Viorel Dolha, președintele AGIR, copleșit de emoție, pentru că-i tremura și microfonul în mână, a apreciat la superlativ modul în care a fost organizat acest congres, varietatea activităților propuse, frumusețea de legendă a acestor plaiuri, care sunt pline de legende și de tradiții. Dar cel mai mult l-au încântat acești copii cu splendoarea costumelor naționale, precum și de frumusețea nestematelor folcorice prezentate. Înseamnă că și în școlile din Bucovina se muncește cu multă dragoste și că avem și aici intelectuali de excep-

ție, care-și onorează profesia.

            Și plecarea delegaților a fost însoțită  de cântece și de urări de sănătate  și de putere de muncă în noul an școlar. Mie nu-mi rămâne decât a mulțumi din inimă doamnelor Saveta Teleagă, Elena Negru , domnului Constantin Georgescu, conducătorul cenaclului ”Mignon” din Rădăuți și domnului Adrian Șindilariu, ultimului, pentru cele două poezii minunate închinate Bucovinei și oamenilor ei.

Moment sublim, care va rămâne în istoria învățământului românesc, îmn general, și a celui bucovinean, în special.  Și, pentru a fi deplin mulțumit, îmi scot pălăria în fața organizatorilor acestui congres și a  celor care instruiesc asemenea copii de excepție.

                                                     Text și foto: prof. Gh.Dolinski